Prof. Ec. Adriana RichiterProf. Dr. Cristina Antoaneta Ciungu Conf. Univ. Diana PociovălişteanuProf. Ec. Veronica Arjoca ECONOMIE SINTEZE. TESTE. REZOLVĂRI 1 2 Prof. Ec. Adriana RichiterProf. Dr. Cristina Antoaneta Ciungu Conf. Univ. Diana PociovălişteanuProf. Ec. Veronica Arjoca ECONOMIE SINTEZE. TESTE. REZOLVĂRI Pentru • Licee de toate profilurile • Bacalaureat • Admitere în învăţământul superior 3 Editura SITECH Craiova, 2010 4 Referenţi ştiinţifici: prof. univ. dr. Angela Rogojanu lect. univ. dr. Liana Badea Tehnoredactare: Andrada Stan Coperta: Robert Lucaci Corectura aparţine autorilor. © 2010 Editura Sitech Craiova Toatedrepturileasupraacestei ediţii sunt rezervateediturii. Oricereproducereintegralăsau parţială, prinorice procedeu, a unor pagini dinaceastă lucrare, efectuate fără autorizaţia editorului esteilicităşiconstituieocontrafacere. Sunt acceptatereproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea respectivei citări. © 2010 Editura Sitech Craiova All rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may be reproduced in any form or by any means,including photocopying or utilised any information storage and retrieval system without written permision from the copyright owner. Editura SITECH din Craiova este acreditată de C.N.C.S.I.S. din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru editare de carte ştiinţifică. Editura SITECH Craiova, România Aleea Teatrului, nr. 2, Bloc T1, parter Tel/fax: 0251/414003 E-mail: [email protected] 5 ISBN 978-606-530-901-2 6 CUPRINS INTRODUCERE..............................................................................9 CAPITOLUL I.............................................................................11 CONSUMATORULŞI COMPORTAMENTULSǍU RAŢIONAL....................................................................................11 1.1. ELEMENTEDESINTEZǍ..........................................................................................11 A. NEVOIŞIRESURSE..............................................................................................11 B. CONSUMATORUL ŞICOMPORTAMENTUL SǍU........................................................12 C. CEREREA............................................................................................................14 1.2. TESTE...................................................................................................................15 1.3. RĂSPUNSURI LA TESTE...........................................................................................27 CAPITOLUL II..............................................................................41 PRODUCĂTORUL / ÎNTREPRINZĂTORUL ŞI COMPORTAMENTUL SĂU RAŢIONAL.................................41 2.1. ELEMENTE DE SINTEZĂ...........................................................................................41 A. PROPRIETATEA ŞI LIBERA INIŢIATIVĂ.......................................................................41 B. OFERTA...............................................................................................................41 C. FACTORII DE PRODUCŢIE ŞI COMBINAREA ACESTORA.............................................42 D. COSTURI, PRODUCTIVITATE, PROFIT,EFICIENŢĂ ECONOMICĂ...........................43 2.2. TESTE...................................................................................................................47 2.3. RĂSPUNSURI LA TESTE...........................................................................................62 CAPITOLUL III............................................................................76 PIAŢA – ÎNTÂLNIRE A AGENŢILOR ECONOMICI............76 3.1. ELEMENTE DE SINTEZǍ...........................................................................................76 A. RELAŢIA CERERE-OFERTĂ-PREŢ ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ...............................76 B. MECANISMUL CONCURENŢIAL...............................................................................77 C. FORME ALE PIEŢEI: PIAŢA MONETARĂ, PIAŢA CAPITALURILOR ŞI PIAŢA MUNCII............78 3.2. TESTE ...................................................................................................................82 3.3. RĂSPUNSURI LA TESTE...........................................................................................95 CAPITOLUL IV..........................................................................106 ECONOMIA DESCHISǍ..........................................................106 4.1. ELEMENTE DE SINTEZǍ.........................................................................................106 UNIUNEA EUROPEANĂ – MECANISME DEINTEGRARE ECONOMICĂ.........................106 4.1.1. Ce este Uniunea Europeană?................................................................................106 4.1.2. Instituţiile Uniunii Europene.....................................................................................107 4.1.3. Obiectivele Uniunii Europene..................................................................................107 4.1.4. Forme şi mecanisme de integrare economică..............................................................108 4.1.5. Avantajele integrării României în Uniunea Europeană.....................................................108 4.2. TESTE .................................................................................................................109 4.3. RĂSPUNSURI LA TESTE.........................................................................................117 BIBLIOGRAFIE..........................................................................119 7 8 INTRODUCERE Conceputăînconformitate cu exigenţele programei şcolare de economie – clasa a 11-aşi respectând programa pentru examenul de bacalaureat 2010, lucrarea de faţă constituie un instrument indispensabil elevilor care se pregătesc pentru examenul de bacalaureat şi pentru admiterea în învăţământul superior economic, juridic, tehnic etc. Totodată, ea poate reprezenta şi un instrument de lucru utilizat de către profesori în activitatea lor didactică. Cartea este structurată în patru capitole,pentru fiecare temă indicatăînprogramăfiindformulatetestecevizeazăcunoştinţele economicedebazăşi deprinderiledegândireeconomicăpretinse candidaţilor. Testele prezentate sunt însoţite de răspunsuri şi rezolvări integrale, având grade diferite de dificultate. Formulele de calcul utilizate, dar şi sinteza teoretică corespunzătoare temelor este prezentată la începutul fiecărui capitol. Elaborarea prezentei lucrări izvorăşte din dorinţa de a oferi metodederezolvareaproblemeloreconomiceşimodeledeteste, care să vină însprijinul elevilor ce se pregătesc singuri pentru examene. Avem convingerea că lucrarea conferă candidaţilor un plus de succes la examene. AUTORII 9 CAPITOLULI CONSUMATORULŞI COMPORTAMENTUL SǍU RAŢIONAL 1.1. Elemente de sinteză: A. Nevoi şi resurse B. Consumatorul şi comportamentul său C. Cererea 1. 2. Teste 1. 3. Răspunsuri la teste 10 CAPITOLUL I CONSUMATORULŞI COMPORTAMENTUL SǍU RAŢIONAL 1.1. ELEMENTEDESINTEZǍ A. NEVOIŞIRESURSE 1. CONSUMUL - baza satisfacerii nevoilor Felurile consumului:- consum productiv (intermediar); - consum final. 2.NEVOILE - cerinţe sau aspiraţii proprii oamenilor. Clasificarea nevoilor: I. Din punct de vedere al genezei: • nevoi primare (biologico-naturale); • nevoi secundare (sociale); • nevoi terţiare (spirituale). II. După gradul de dezvoltare economică: • nevoi inferioare (de bază, elementare, fundamentale); • nevoi superioare (elevate). III. După nivelul la care se manifestă: • nevoi individuale; • nevoi de grup; • nevoi sociale. IV.După frecvenţa apariţiei lor: • nevoi curente (zilnice); • nevoi periodice (săptămânale); • nevoi rare (lunare, anuale). Sistemul nevoilor este dinamic, nelimitat şi diversificat. 3. RESURSELE - baza sau suportul consumului. Clasificarea resurselor: I. După natura lor: • resurse naturale; • resurse umane; • resurse financiare. 11 II. După durata folosirii lor: • resurse neregenerabile (epuizabile); • resurse regenerabile. III.Din punct de vedere al volumului: • resurse abundente; • resurse deficitare. IV.Din punct de vedere al posibilităţilor de recuperare: • resurse recuperabile; • resurse parţial recuperabile; • resurse nerecuperabile. Resursele sunt limitate atât în mod absolut, cât şi relativ. Raţionalitateautilizării resurselor –maximizarearezultatelor ce se obţin într-o activitate cu minimizarea consumului de resurse. B. CONSUMATORUL ŞICOMPORTAMENTUL SǍU 1. Bunuri sauutilităţi– mijloacele care satisfac nevoile oamenilor. Clasificarea bunurilor: a) după provenienţa lor: • bunuri economice; • bunuri libere. Servicii – utilităţi netangibile care satisfac nevoile de a produce alte bunuri sau pe cele directe ale oamenilor. Bunurile economice se clasifică astfel: a. dupăprovenienţă: • bunuri naturale; • bunuri produse. b. după gradul de prelucrare: • bunuri primare; • bunuri intermediare; • bunuri finale. c. după modul de consumare: • satisfactori; •prodfactori. 12 Marfa - bunul destinat schimbului, are dublă însuşire: utilitate şi valoare. 2. Utilitatea:  în sens general, capacitatea unui bun de a satisface o nevoie; însens economic, satisfacţiaresimţitădeunconsumator prin folosirea unei cantităţi deterninate dintr-un bun. Aprecierea utilităţii are un caracter individual şi subiectiv. Legea utilităţii marginale descrescânde (L.Gossen): Mărimea intensităţii unei plăceri descreşteprogresivpânălasaturare, dacă respectiva plăcere este satisfăcută în mod continuu şi neîntrerupt. a) Utilitate individuală: U 1 , U 2 , ....., U n . b) Utilitate totală: U T = U 1 + U 2 +.....+ U n = ∑ · n 1 i i U ; c) Utilitate marginală X U U T mg ∆ ∆ · unde ΔX = variaţia absolută a unităţilor consumate din bunul X Starea de saturare: - U T cea mai ridicată şi - U mg este zero 3.Alegerea şi raţionalitate, cost de oportunitate; Folosirea resurselor presupune un cost. Forme ale costului: • cost monetar (bănesc); • cost de oportunitate. 4. Comportamentul consumatorului Consumatorul – urmăreşte maximizarea satisfacţiei prin consumul unor bunuri, curesursele băneşti disponibile. Structura bunurilor cumpărate = optimă, consumatorul este în echilibru, când: mg mg x y U x U y P P = (x, y = bunurile achiziţionate) Consumatorul este în echilibru când pentru resursele date şi preţurile bunurilor determinate, beneficiază de cea mai mare utilitate. 13 C. CEREREA 1. Cerereapoate fi: • individuală; • depiaţă; •totală. 2. Legea cererii 3. Elasticitatea cererii: – în raport cu preţul P P C C P P C C K o o o o p / ec ∆ × ∆ − · , _ ¸ ¸ ∆ ÷ ∆ − · – în raport cu venitul V V C C V V C C K o o o o v / ec ∆ × ∆ · , _ ¸ ¸ ∆ ÷ ∆ · După elasticitatea cererii în funcţie de preţ, bunurile economice pot fi: a) bunuri cu cerere elastică, când K ec/p >1 b) bunuri cu cerereinelastică, când K ec/p 1), cucerere inelastică (K ec/p 1), cucerere inelastică (K ec/p 1; b) 1, cerere elastică; b)< 1, cerere inelastică; c)= 1, cerere unitară. 42. Preţul produselor cu cerere de elasticitate unitară, K ec/p = 1, creşte dela10la15u.m., iar cerereainiţialăeste100bucăţi. Cumse modifică cererea? a) scade cu 100 de bucăţi; b) creşte cu 50 de bucăţi; c) scade cu 50 de bucăţi. 43. Dacă preţul unitar al unui bun creşte de la 1000 € la 1200 €, iar cantitateacerutăscadedela10000buc. la8000buc., iar atunci venitul total se modifică astfel: a) scade cu 400.000 €; b) creşte cu 400.000 €; c) scade cu 9.600.000 €. 21 44. Creşterea preţului unui bun economic cu 30%, determină scăderea volumului vânzărilor de la 2000 u.m. la 1500 u.m. Cererea pentru respectivul bun este: a) elastică; b) inelastică; c) de elasticitate unitară . 45. Coeficientul de elasticitate a cererii unui bun în funcţie de preţ este egal cu 1. Dacă cererea pentru bunul respectiv scade cu 25%, cum se modifică preţul unitar? a) scade cu 25%; b) scade cu 75%; c) creşte cu 25%. 46. Scăderea preţului unitar unui bun economic cu 10%, determină creşterea veniturilor producătorilor cu 5%. Coeficientul de elasticitate al cererii în raport cu preţul este: a) 1,6; cerere elastică; b) 0,6; cerere inelastică; c) 16,6; cerere elastică. 47. Preţul unui bun economic a crescut cu 15%, iar venitul consumatorilor cu acelaşi procent. Coeficientul de elasticitate a cererii înfuncţiedepreţ estecu2,5, iar coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de venit este 0,4. Modificarea relativă a cererii este: a) 37,5% , scade; b) 31,5% , scade; c)6% , creşte; 48. Coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu preţul este 2,5, cantitateacerutăscadecu30%, atunci modificareaprocentualăa preţului de vânzare este: a) 12%, creşte; b) 12%, scade; c) 75%, creşte. 49. Caurmareamodificării preţului devânzarecu30%, cererea creştecu60%. Valoareacoeficientului deelasticitateacererii în funcţie de preţ este: a) -2; 22 b) 2; c) 1/2. 50. Un consumator are un venit de 120 u.m. şi achiziţionează mai multe doze dintr-un bun.Preţul unitar al bunului este 30 u.m., iar utilităţile individuale ale dozelor sunt: 22, 18, 14, 8, 5. Nr. doze (X) 1 2 3 4 5 U i 22 18 14 8 5 Utilitatea totală obţinută în urma consumului este: a) 54; b) 67; c) 62. II. CARE DINTRE URMĂTOARELE AFIRMAŢII ESTE ADEVǍRATǍ ŞI CARE ESTE FALSǍ? 1) Consumatorul raţional este acea persoană care cheltuie tot venitul de care dispune, într-o perioadă determinată de timp. 2) Consumul este acea componentă a activităţilor economice. 3) Pe măsură cecresc veniturile consumatorului, întotalul consumului se reduc ponderea şi volumul bunurilor de bază. 4) Utilitatea economică obţinută în urma consumului unui bun, are caracter obiectiv. 5) Autoturismul şi benzina sunt bunuri substituibile. 6) Autoturismul şi metroul sunt bunuri complementare. 7) Satisfacţia obţinută de un consumator, în condiţii determinate de timp şi spaţiu, prin folosirea unei doze date dintr-un bun reprezintă utilitatea economică. 8) Cu fiecare unitate în plus consumată, utilitatea totală a unui consumator, creşte. 9) Cufiecareunitateînplusconsumată, utilitateamarginală obţinută de consumator, creşte. 10) Satisfacţiaresimţitădeunconsumator datorităultimei doze consumate, reprezintă utilitatea marginală. 11) Cererea este expresia trebuinţelor consumatorilor care se manifestă pe o piaţă, doar în funcţie depreţ. 23 12) Cererea pentru servicii, este de regulă, inelastică, în raport cu venitul. 13) Cererea pentrubunuri alimentare, este deregulă, de elasticitate unitară, în raport cu preţul. 14) Când preţurile cresc, încasările producătorului (vânzătorului) cresc şi ele. 15) Preţul este suma de bani plătită producătorului pentru a compensa cheltuielile cu salariile. 16) Piaţa reprezintă locul de întâlnire a agenţilor economici grupaţi în vânzători (producători) şi cumpărători (consumatori) 17) Consumul unei unităţi suplimentare din acelaşi bun determină diminuarea utilităţii marginale, conform legii lui Gossen. 18) Între preţ şi cerere este o relaţie directă. 19) Pragului de saturare, îi corespund utilitate totală maximă şi utilitate marginală zero. 20) Cererii inelastice a unui bun, îi corespunde un coeficient de elasticitate a cererii în raport cu preţul, supraunitar. III. COMPLETAŢI SPAŢIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVIŢI: 1) Utilitatea adiţională pe care o aduce doza consumată în plus este ......... , când nevoile de consum sunt integral satisfăcute. 2) Un cosnumator raţional alege bunurile pe criterii de ............ .................. . 3) Cândraportulutilitatemarginală/ ................. pentru „n” bunuri achiziţionate este identic, consumatorul a făcut alegerea cea mai bună. 4) Un consumator cu venit disponibil redus, va aloca o mare parte satisfacerii nevoilor ............ 5) Creşterea consumului menajelor este expresia ............. nivelului de trai. 6) Când veniturile consumatorilor cresc,cererea ............., iar dacă veniturile scad, cererea .......... . 7) Utilitatea în sens general reprezintă capacitatea unui bun de a satisface ....................... . 8) Când preţul unui bun …………., cererea se diminuează. 9) Când preţul unui bun scade, cererea ................. . 24 10) Dacă preţul unitar al unui buncreşte, producerea lui devine mai .................. pentru producător. 11) Dacă cererea în raport de preţ este ......................., creştereapreţului unitar determinăreducereamai lentăacantităţii cerute. 12) Un bun cu cererea de elasticitate unitară, are coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu preţul, ..... . 13) Raţionalitatea activităţilor economice decurge din caracterul limitat al .............. . 14) Consumul unei unităţi suplimentare din acelaşi bun, determină .......................... utilităţii marginale, în general. 15) Consumul unei unităţi suplimentare din acelaşi bun determină ................... utilităţii totale, în general. 16) Economistul careaformulat legeadescreşterii utilităţii marginale, a fost ............. . 17) Relaţia inversă între preţ şi cerere, exprimă legea .................. . 18) Utilitate totală maximă şi utilitate marginală zero caracterizează ......... .... .................. . 19) Bunurile acăror utilizare arelocnumai împreună, se numesc ................ .............................. . 20) Bunurile care, în procesul utilizării lor se pot înlocui unul cu altul, se numesc ............. ........ . IV. TEXTE DE COMENTAT 1. „Piaţa consumatorului de masă a suferit în aniì̀ 70 o transformare de-a dreptulrevoluţionară.Piaţa de masă a explodat, transformându-sedintr-osingură unitate omogenă într-oseriede pieţesegmentate, fragmentate, fiecarecupropriilesalenecesităţi, gusturi şi mod de viaţă. Acest fapt a transformat industria americană în aşa măsură, încât aproape nu a mai fost de recunoscut; s-a produs o schimbare uimitoare în producţia de bunuri oferite consumatorului” (Alvin Toffler, „Şocul viitorului”, Editura politică, Bucureşti, 1973) 2) „În societatea de consum, clientul este rege. Specialiştii în marketing se străduiesc să vină în întâmpinarea gusturilor 25 consumatorului, pecareleanalizează, leprevăd, cuscopul dea concepe cel mai bun produs şi a fundamenta momentul oportun al lansării acestuia. Într-oeconomie depiaţă, ceea ce dă semnalul producţiei este cererea solvabilă.” (Michel Didier, „Economia-regulile jocului”) 3) „În vederea realizării scopurilor urmărite, agenţii economici doresc să modifice diversele constrângeri („disciplina pieţei”) înavantajul lor. Ei vor încerca să influenţeze preţurile, cheltuielile, deciziile consumatorului, precum şi acţiunile colectivităţii şi ale statului. Acest lucru este valabil atât în sistemul pieţei, cât şi în sistemul planificat.” (J.K. Galbraith, „Ştiinţa economică şi interesul public”) 4) „Afirmcă abordarea economică oferă un cadru unitar valoros pentru înţelegerea întregului comportament uman,cu toate cărecunosc, desigur, cămareaparteacomportamentului nueste încă înţeleasă, şi că variabilele noneconomice, tehnicile şi descoperirile din alte domenii contribuie semnificativ la înţelegerea comportamentului uman....Mai degrabă, întregul comportament umanpoatefi văzut caoseriedeparticipanţi ceîşi maximizează utilitatea pornind de la un set stabil de preferinţe şi acumulează o cantitate optimă de informaţii şi alte intrări într-o varietate de pieţe.” (Gary S. Becker – „Comportamentul uman. O abordare economică”) 5) „Economia (...) reprezintă ştiinţa despre activitatea omenească determinată de caracterul limitat al resurselor (de raritateabunurilor) şi caracterul nelimitat al trebuinţelor, acăror satisfacereestescopul acestei activităţi umane. Economiadevine astfel teoriaalegerii-alegereînfăptuitădesubiectul economicdin mai multe variante posibile.” (Lionel Robbins, An Essay on the Nature and Significance of Economic Science, London, 1932) 6)„Teoria economică este ştiinţa despre modul în care oamenii şi societatea învaţă să aleagă, cu trecerea timpului, cu ajutorul banilor sau fără participarea lor, acele resurse de producţie rarepentruproducereadiferitelor mărfuri înprezent şi înviitor - între diferiţi oameni şi diferite grupări ale societăţii” 26 (Paul A. Samuelson, Economics, An Introductory Analysis, Mc Caraw Hill Book INC, New York, Toronto, London, 1962) 7) „A face economie nu înseamnă nimic altceva decât a alege (a opta) continuu între diferite posibilităţi, iar economia (...) nu este în fond decât ştiinţa alternativei.” (Wilhem Ropke) 8)„În studierea consumatorului se pleacă de la premisa că el esteunagent economicraţional, careînceeaceîntreprinde, ţine seama de cerinţele eficienţei şi urmăreşte ca prin achiziţiile şi consumul efectuat să obţină maximumde satisfacţie: el are ca obiectiv maximizarea satisfacţiei sub constrângeri. ” ( Text preluat din Economie – Aplicaţii. Teste. Probleme. Răspunsuri, I.Gavrilă, ş.a, Editura Economică , 2003) 1.3. RĂSPUNSURI LA TESTE 1-a; 2-b; 3-b; 4-c; 5-b; 6-b; 7-c; 8-a; 9-c; 10-a; 11-a; 12-b; 13- a; 14-c; 15-a; 16-a; 17-b; 18-c; 19-a; 20-c; 21-b; 22-a; 23-a; 24-c; 25-b; 26-c; 27-c; 28-b; 29-a; 30-a; 31-a; 32-b; 33-c; 34-a; 35-c; 36- b; 37-a; 38-b; 39-c; 40-c;41-b; 42-c; 43-a; 44-b; 45-c; 46-a; 47-b; 48-a; 49-b; 50-c. 28. V= 100u.m. mgA U = 8-x; mgB U = 16-y; Pu= 5 u.m./ doză X=?; Y= ? ¹ ' ¹ · + − · − ⇔ ¹ ¹ ¹ ' ¹ · + − · − 20 y x y 16 x 8 100 y 5 x 5 5 y 16 5 x 8 8 + y = 36 – y 2y = 28 => y = 14 x = 20 – y = 20 – 14 = 6 => x = 6 Răspunsul corect este „b” 27 29. mgA U / PA= 0,1 PB= 1000 u.m. mgB U = ? B mgB A mgA P U P U · 1000 U 1 , 0 mgB · mgB U = 100 Răspunsul corect este „a” 30. V= 108 € P A =2€ P B =3€ mgA U = 1+ x; mgB U = y- 2; x=? y=? 15 x 195 / x 13 216 y 6 x 4 21 y 6 x 9 2 108 y 3 x 2 3 7 y 2 x 3 108 y 3 x 2 4 y 2 3 x 3 108 y 3 x 2 3 2 y 2 1 x 108 P y P x P U P U B A B mgB A mgA · ⇒ · ¹ ' ¹ · + − · − ⇔ ¹ ¹ ¹ ' ¹ ⋅ · + ⋅ − · − ¹ ' ¹ · + − · + ⇔ ¹ ¹ ¹ ' ¹ · + − · + ⇔ ¹ ¹ ¹ ' ¹ · ⋅ + ⋅ · 26 y 78 y 3 108 y 3 30 15 x 108 y 3 x 2 · ⇒ · ⇒ · + ⇒ ¹ ' ¹ · · + Răspunsul corect este „a” 31. P o = 20 u.m. → P 1 = 8 u.m. C o = 30 buc → C 1 = 100 buc 28 K ec/p = Co C ∆ × P Po ∆ = Co Co - C 1 × Po - P Po 1 = 30 30 - 100 × 20 - 8 20 = 30 70 × 12 - 20 = 36 140 = 88 , 3 3,88 > 1 => cererea este elastică Răspunsul corect este „a” 32. C= 100- 2P P o = 5 u.m.;P 1 = 10 u.m. K ec/p= ? P o = 5 u.m. → C o = 100-2×5=90 buc P 1 = 10 u.m. → C 1 = 100-2×10=80 buc K ec/p = Co Co - C 1 × Po - P Po 1 = 90 90 - 80 × 5 - 10 5 = 90 10 × 5 5 K ec/p = 9 1 => cererea este inelastică Răspunsul corect este”b” 33. V = 8 u.m. P x = 1u.m. P y = 2u.m. Bunul economic Prima doză A doua doză A treia doză A patra doză A cincea doză U mg x /P x 15 12 9 5 1 U mg y / P y 5 4 3 2 2 1 V = 8 u.m. I(x) → 1 u.m. II(x) → 1 u.m. III(x) → 1 u.m. 29 IV(x) + I(y) → 3 u.m. II (y) → 2 u.m. =8u.m. Programul de consum raţional este: 4x+2y Răspunsul corect este „c” 34. Răspunsul corect este „a” 35. V= 34 € PA= 2 € PB= 4 € A P mgA U : 2 24 ; 2 22 ; 2 20 ; 2 18 ; 2 16 ; 2 14 ; 2 12 . B P mgB U : 4 100 ; 4 90 ; 4 80 ; 4 70 ; 4 60 ; 4 50 ; 4 40 ; 4 30 . DOZE I II III IV V VI VII A P mgA U 12 11 10 9 8 7 6 B P mgB U 25 22,5 20 17,5 15 12,5 10 I(B)→ 4€ II(B) → 4€ III(B) → 4€ IV(B) → 4€ V(B) → 4€ VI(B) → 4€ I(A)→ 2€ II(A)→ 2€ III (A) + VII (B) → 6€ => V= 34€ Programul de consum raţional este: 3A+7B Răspunsul corect este „c” 30 36. Programul de consum: 3A+5 B A P mgA U = B P mgB U mgB U mgA U = B P A P => 8 2 = B P A P => B P A P = 4 1 Răspunsul corect este „b” 37. PB=100u.m. mgB U = ? A mgA P U = 1 , 0 A P mgA U = B P mgB U 0,1= 100 U mgB => U mgB = 0,1×100=10 Răspunsul corect este „a” 38. U Tmax = 47 PA= 2u.m. PB=6 u.m. Doze 1 2 3 4 5 A mgA P U 4 2,5 1,5 0,5 0 B mgB P U 2 1,66 1,5 1 0,33 I(A) → U mg = 8 II(A) → U mg = 5 I(B)→ U mg = 12 II(B) → U mg = 10 III(A)+III(B) → U mg = 3+9 U T = 47 (maximă) 31 3A + 3B → programul care maximizează satisfacţia Răspunsul corect este „b” 39. B P A P 4 10 · mgB U mgA U · ? B P A P = mgB U mgA U 4 10 = 2 5 = mgB U mgA U Răspunsul corect este „c” 40. P O = 100 u.m. P 1 = 60 u.m. C O = 250 buc C 1 = 350 buc K ec/p = ? K ec/p = O O C C C− 1 × O O P P P − 1 = 250 250 350 − × 100 60 100 − = = 250 100 × 40 100 − = 100 100 =1 Răspunsul corect este „c” 41. V0= 1500 u.m. V1= 2000 u.m. C0= 50 buc C1= 120 buc ⇒ < · × · − × − · − × − · ∆ × ∆ · 1 2 1 5 7 0 5 0 1 5 0 0 5 0 0 5 0 1 2 0 5 0 1 5 0 0 1 5 0 0 2 0 0 0 V V V C C C V V C C K 0 1 0 0 0 1 0 o v / c e = ⇒ < · × · − × − · − × − · ∆ × ∆ · 1 2 1 5 7 0 5 0 1 5 0 0 5 0 0 5 0 1 2 0 5 0 1 5 0 0 1 5 0 0 2 0 0 0 V V V C C C V V C C K 0 1 0 0 0 1 0 o v / c e cererea este inelastică Răspunsul corect este „b” 32 42. K ec/p =1 P0= 10 u.m. P1= 15u.m. % 150 100 100 15 Ip · × · C0= 100 buc Δ C= ? ⇒preţurile cresc cu 50%. K ec/p =1 ⇒ cererea scade cu 50% 50 100 100 50 100 C % 50 C C 0 0 1 + · × − · × − · C 1 =50 buc Răspunsul corect este „c”. 43. P 0 = 1.000 € P 1 = 1.200 € Q 0 = 10000 buc Q 1 = 8000 buc Δ V= ? P 0 Q 0 = 1.000 € × 10.000 = 10.000.000 € P 1 Q 1 = 1.200 € × 8000 = 9.600.000 € P 1 Q 1 –P 0 Q 0 = 9.600.000 € -10.000.000 € = -400.000 € Răspunsul corect este „a” 44. Δ P (%)= 30% Q 0 = 2000 u.c. Q 1 = 1500 u.c. K ec/p =? Cantitatea cerută se modifică astfel: 2000 1500 =75% Creşterea preţului cu 30%⇒scăderea cantităţii cerute cu 25%. 1 8 , 0 6 5 % 30 % 25 K p / ec < · · ·⇒cererea este inelastică Răspunsul corect este „b”. 33 45. K ec/p =1 Δ C(%)= -25 % Δ P(%)= ? K ec/p =1 şi cererea scade cu 25%, conform legii cererii, preţul creşte cu 25% . Răspunsul corect este „c”. 46. Δ P(%)= -10 % Δ V(%)= 5 % K ec/p =? V= P ×Q % 6 , 116 100 % 90 % 105 100 I I I P V Q · × · × · ∆P (%) = -10% ∆C (%) = 16,6% 1 6 , 1 % 10 % 6 , 16 P C K p / ec > · − − · ∆ ∆ − · (%) (%) ⇒ cerere elastică Răspunsul corect este „a”. 47. ∆P (%) = 15% ∆V (%) = 15% ∆C (%) =? P 1 = 115 % P 0 V 1 = 115 % V 0 , K e c/p = 2,5 K ec/ v = 0,4 % 15 (%) P % 115 100 P P 15 , 1 100 P p I 0 o 0 1 p · ∆ ⇒ · × × · × · % 6 (%) C % 15 (%) C 4 , 0 (%) V (%) C K v / ec · ∆ ⇒ ∆ · ⇒ ∆ ∆ · % 15 (%) V % 115 100 V V 15 , 1 100 V V I 0 0 0 1 V · ∆ ⇒ · × × · × · 34 % 5 , 37 (%) C % 15 (%) C 5 , 2 (%) P (%) C K p / ec − · ∆ ⇒ ∆ − · ⇒ ∆ ∆ − · Cererea scade cu 31,5%. % 5 , 31 % 6 % 5 , 37 (%) C − · + − · ∆ Răspunsul corect este „b”. 48. K ec/p = 2,5 ∆C (%) = - 30% ∆P (%) = ? C 1 = 70% C O I C = 0 1 C C ×100 = 0 0 7 , 0 C C × ×100 = 70%=> ∆C(%) = -30% K ec/p = (%) (%) P C ∆ ∆ ⇔ 2,5= (%) % 30 P ∆ − ⇔ ∆P(%) = 5 , 2 % 30 =12% Răspunsul corect este „a”. 49. ∆C (%) = 60% ∆P (%) = 30% K e c/p = ? C 1 = 160% C O P 1 = 70% P O K ec/p = (%) (%) P C ∆ ∆ I P = 0 1 P P × 100 = 0 0 7 , 0 P P × ×100 = 70% => ∆P(%) = -30% I C = 0 1 C C × 100 = 0 0 6 , 1 C C × ×100 = 160% => ∆C(%) = 60% K ec/p = (%) (%) P C ∆ ∆ = % 30 % 60 − = 2 Răspunsul corect este „b”. 35 50. V= 120u.m. Pu= 30u.m. Ui: 22; 18; 14;8; 5 U T = ? Cantitatea consumată: X = Pu V = . . 30 . . 120 m u m u = 4 doze U T = 22+18+14+8 = 62 Răspunsul corect este “c”. II. CARE DINTRE URMATOARELE AFIRMAŢII ESTE ADEVǍRATǍ ŞI CARE ESTE FALSǍ? 1- F, 2-A, 3- F, 4- F, 5- F, 6-F, 7-A, 8- A, 9- F, 10- A, 11- F, 12- F, 13- F, 14- F, 15- A, 16- A, 17-F, 18- A, 19- F, 20- F. III. COMPLETAŢI SPAŢIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVIŢI: 1- zero; 2- eficienţă economică; 3- preţ unitar; 4- de bază; 5- sporirii; 6- creşte; scade; 7- o nevoie; 8- creşte; 9- se extinde; 10- rentabilă; 11- inelastică; 12- unu; 13- resurselor; 14- descreşterea; 15- creşterea; 16- Gossen; 17- cererii; 18- pragul de saturare; 19- bunuri complementare; 20- bunuri substituibile. 36 IV. TEXTE DE COMENTAT 1) Problema: subordonarea ofertei faţă de cerere • înaintedeanii `70, existăomareorganizareabunurilor materiale, ca urmare a tehnicii producţiei de masă; • eraindustrială are meritul de aseproduce milioane de unităţi aproape identice; • sfârşitul standardizării implică eliminarea masei standardizate de bunuri; • cumpărătorul are posibilitatea de a alege dintr-o mare varietate de bunuri şi servicii nestandardizate; • a avut loc o adaptare a ofertei pentru toţi consumatorii; • producătorii au observat o mare diversitate în cererile consumatorilor şi au adaptat produsele în vederea satisfacerii cererii; • factorii economici care au încurajat tendinţa negării standardizării:  consumatorii şi-au sporit veniturile şi au alocat pentru consumul personal osumămai maredebani pentrucerinţelelor speciale  pe măsură ce tehnica a devenit mai complexă, costul diversificării a scăzut. 2) Problema: oferta este subordonată consumului • relaţia nevoi- cerere- ofertă; • conceptul consumator- rege; • studierea pieţei; • comportamentul consumatorului; • producătorul induce noi nevoi; • lupta de concurenţă; • explicitarea conceptului de cerere solvabilă . 3) Problema: enunţarea principiilor fundamentale ale gândirii economice şi caracterizarea comparativă a sistemelor economice. • precizarea motivaţiei producătorilor, • menţionarea modalităţilor de calcul ale indicatorului economic care relevă raţionalitatea activităţii producătorului, • precizarea conţinutului conceptului de disciplină a pieţei, 37 • explicarea celor două modalităţi prin care producătorul obţine avantajul economic, • argumentareaunuipunct devederepersonal cuprivirela modalităţile prin care producătorul induce noi nevoi pe piaţă, • explicarea corelaţiei între deciziile producătorului, pe de o parte, şi acţiunile colectivităţii şi ale statului, pe de altă parte, • încadrarea în limita de spaţiu precizată. 4) Precizarea problemei: analiza comportamentului uman; • abordarea economică – cadru valoros şi unitar pentru înţelegerea comportamentului uman; • comportamentul uman şi variabilele noneconomice; • abordarea economică a comportamentului uman- maximizarea utilităţii; • comportamentul uman-comportamentul raţional; 5) Problema economică: obiectul ştiinţei economice; economia- teoria alegerii; Analiza va cuprinde:  sistemul nevoilor;  activitatea economică;  resurse limitate şi utilizarea raţională;  ştiinţa economică; • activitatea economică este determinată de relaţia trebuinţe- resurse; • scopul activităţilor economice este satisfacerea nevoilor; • o decizie economică este expresia unei opţiuni; •economia este teoria alegerii. 6) Problema economică: definiţia ştiinţei economice Analiza va cuprinde:  sistemul nevoilor;  activitatea economică;  resurse limitate şi utilizarea raţională;  ştiinţa economică 38 • teoria economică-teoria alegerii; • oamenii aleg, iar resursele întrebuinţate au finalităţi diferite. 7) Problema economică: activitatea economică – expresia unor opţiuni; Analiza va cuprinde:  sistemul nevoilor;  activitatea economică;  resurse limitate şi utilizarea raţională;  ştiinţa economică • orice activitate economică este expresia unei opţiuni, între diferitele posibilităţi existente; • ştiinţa economică este ştiinţă alternativă 8) Problema abordată: consumul şi consumatorul raţional; • consumatorul raţional ţine seama de principiul eficienţei economice; • programul de consum raţional de bunuri implică maximizarea satisfacţiei agentului economic; • consumatorul care dispune de un venit (buget) limitat, este raţional dacă în urma consumului obţine maximum de satisfacţie. 39 CAPITOLUL II PRODUCĂTORUL/ ÎNTREPRINZĂTORUL ŞI COMPORTAMENTUL SĂU RAŢIONAL 2.1. Elemente de sinteză A. Proprietatea şi libera iniţiativă B. Oferta C. Factorii de producţie şi combinarea acestora D. Costuri, productivitate, profit, eficienţă economică 2.2. Teste 2.3. Răspunsuri la teste 40 CAPITOLUL II PRODUCĂTORUL / ÎNTREPRINZĂTORUL ŞI COMPORTAMENTUL SĂU RAŢIONAL 2.1. ELEMENTE DE SINTEZĂ A. PROPRIETATEA ŞI LIBERA INIŢIATIVĂ Proprietatea conferă deţinătorului următoarele drepturi: a) posesiunea; b) dispoziţia; c) utilizarea; d) uzufructul. Obiectul proprietăţii = bunurile economice şi resursele naturale. Subiectul proprietăţii = agenţii economici (indivizii/familiile, socio-grupurile, organizaţiile naţionale şi internaţionale). Forme de proprietate în economia de piaţă: 1. proprietate privată (particulară) 2. proprietate publică 3. proprietate mixtă Libera iniţiativă = expresia libertăţii agenţilor economici de a poseda bunuri, de a utiliza şi de a dispune de ele şi de uzufructul lor. B. OFERTA Oferta poate fi: a) pentru un anumit bun economic b) pentru o anumită unitate economică c) ofertă totală Legea ofertei: între preţ şi ofertă este o relaţie directă. Coeficientul de elasticitate al ofertei în raport cu preţul: K e o/p = o Q Q ∆ : o P P ∆ = 0 0 Q P P Q × ∆ ∆ ∆Q = modificarea cantităţii oferite ∆P = modificarea preţului bunului economic P 0 = preţul iniţial Q 0 = cantitatea oferită iniţial 41 Preţ unitar (Pu) Cantitate (Q) În funcţie de preţ, oferta poate fi: a) ofertă elastică, K e o/p >1 b) ofertă inelastică, K e o/p CTM = 3750 u.m. Rpr (CA) = (Pr/CA) 100 = (1250/5000) 100 = 100 5000 1250 × + x = 25% R’pr(CA) = (Pr+x)/CA x 100 30% = 100 5000 1250 × + x 30 = 50 1250 x + => 1250+x =1500 X = 250 Răspuns corect a) 50. Rpr0 = 30% Rpr1 = 20% IRpr = ? Rpr0 = 100 0 0 Pr × CA = 30% Rpr1 = 100 1 1 Pr × CA = 30% - 10% x 30% = 30% - 3% = 27% IRpr = 100 R R 0 pr 1 pr × = 100 % 30 % 27 × = 90% 100 Răspuns corect b) II. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI: 1. Masa monetară reprezintă cantitatea de bani existentă la un moment dat în circulaţie şi aparţinând diferiţilor agenţi economici . 2. Viteza de rotaţie a monedei reprezintă totalitatea operaţiunilor de vânzare – cumpărare şi plăţi pe care le mijloceşte o unitate monetară într- o perioadă. 3. Dobânda poate fi definită ca o sumă de bani pe care debitorul o plăteşte creditorului său deoarece se foloseşte de banii acestuia o perioadă. 4. Obligaţiunea reprezintă titluri de valoare ce atestă existenţa unui împrumut pe termen lung. 5. Piaţa financiară este locul încare cererea de titluri de valoare se întâlneşte cu oferta de titluri de valoare. 6. Salariul reprezintă suma de bani primită de unsalariat pentru munca depusă. 7. Puterea decumpărare reprezintă cantitatea debunuri şi servicii ce se poate cumpăra cu o unitate monetară sau cu întreaga masă monetară. III. CARE DINTRE URMATOARELE AFIRMAŢII ESTE ADEVǍRATǍ ŞI CARE ESTE FALSǍ? 1- F; 2 – F; 3 – A; 4 – A; 5 – F; 6 – A; 7 – A; 8 – A; 9 – F; 10 – A; 11 – A; 12 – A; 13 – F; 14 – A; 15 – A; 16 – F; 17 – A; 18 – F; 19 – A; 20 – A. IV. COMPLETAŢI SPAŢIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVIŢI: 1- mic; 2- loială; 3- transparentă; 4- constant, creşte; 5- cumpărători; 6- VII – VI î.Hr.; 7- scripturali; 8- mijloc de schimb; 9- tranzacţiilor; 101 10- micşorarea; 11- plafonarea; 12- brokeri; 13- profit; 14- impozitele; 15- productivitatea; 16- preţurilor; 17- oferta; 18- nominal; 19- real; 20- cost, venit. V. TEXTE DE COMENTAT 1) Rolul preţurilor şi al concurenţei în societate. Economistul scoţian Adam Smith, autorul sintagmei „mână invizibilă”: a) consideră libertatea de acţiune ca fiind indispensabile economiei de piaţă şi obţinerii bogăţiei; b) nu exclude rolul statului în economie; c) este adeptul libertăţii economice şi politice; d) arată legătura dintre funcţionarea organismului economic şi evoluţia preţurilor. Relaţia cerere – ofertă determină producătorul să aleagă ce să producă şi cum să producă. 2) Piaţa: • locul esenţial în activitatea agenţilor economici; • mijlocul final care validează eficienţa activităţilor agenţilor economici; Preţul în economia de piaţă ← interacţiunea cererii cu oferta. Rolul intervenţiei statului asupra mecanismelor pieţei: preţul – cerere – ofertă 3) • bunurilerealizeazăoperaţii definanţareacordândcredite agenţilor economici publici şi privaţi pe piaţa monetară; • se desfăşoară pe baze comerciale; 102 • unităţile bancare au un dublu rol: să garanteze depozitele celor care doresc să le economiseascăşisă acorde împrumuturi celor care vor să investească; •masa monetară este funcţie de volumul tranzacţiilor ce au loc îneconomie, de preţul bunurilor şi serviciilor, de viteza de circulaţie a banilor, de preferinţa agenţilor pentru lichiditate. 4) • plasarea economiilor agenţilor economici în hârtii de valoare şi alimentarea pe această cale a întreprinderilor cu capital; • finanţarea trezoreriei publice princreditarea titlurilor de credit; • asigură mobilitatea capitalurilor şi posibilitatea schimbării plasamentelor acţionarilor; • pune în evidenţă starea conjuncturală a economiei; • agenţii economici care au plasat capitalurile pe piaţa primară pot reintra în posesia capitalurilor înainte de scadenţă.. 5) • rolul şi funcţiile sindicatelor privesc îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale salariaţilor şi îndeplinirea obligaţiilor contractuale asumate de patron; • în bugetele ţărilor capitaliste dezvoltate sunt prevăzute importante sume băneşti pentru sănătate, educaţie şi securitate socială; • măsuri preconizate în programele guvernelor din unele ţări, a căror aplicare practică s-a lovit de o rezistenţă rar întâlnită. 6) • inflaţia afectează întreaga societate direct şi indirect: • existăşi agenţi economici carespeculeazăfenomenul în favoarea lor; • inflaţia de multe ori duce la redistribuirea venitului naţional în favoarea celor bogaţi şi în defavoarea acelor pături ale populaţiei care au venituri fixe. 103 7) • - autorul se referă la economia de piaţă, şi nu la economia centralizată în care se manifestă cvasitotalitar statul; • libertatea de acţiune este indispensabilă economiei de piaţă şi obţinerii bogăţiei; • funcţionarea organismului economic asigură evoluţia preţurilorînsensul încarecerereapentruproduseestefuncţiede preţ; • economia se autoreglează, • remunerarea personalului este pentruproducător uncost care se va reflecta în preţ, iar jocul cererii şi al ofertei va determina vânzătorul să aleagă ce să producă şi mai ales cum să producă. 104 CAPITOLUL IV ECONOMIA DESCHISĂ 4.1. Elemente de sinteză: U.E. – mecanisme de integrare economică 4.2. Teste 4.3. Răspunsuri la teste 105 CAPITOLUL IV ECONOMIA DESCHISǍ 4.1. ELEMENTE DE SINTEZǍ UNIUNEA EUROPEANĂ – MECANISME DE INTEGRARE ECONOMICĂ În prezent, Uniunea Europeană – UE – este considerată cea mai avansată formă de integrare din lume şi de aceea, reprezintă un adevărat „ laborator” ale cărui experienţe pot fi valorificate la nivel mondial, pentru că furnizează argumente şi modele pentru realizarea globalizării ca proces multidimensional. Conceptual, integrarea economică poate fi: 1. integrare economică globală sau totală – atunci când antrenează în acest proces unificator politicile economice de ansamblu,sectoriale şi structurale subconducerea unor autorităţi supranaţionale. 2. integrarea economică sectorială –proces deintegrare în care este antrenat unul sau mai multe sectoare ale economiilor naţionale ori anumite activităţi din care se obţin produse şi servicii. 4.1.1. Ce este Uniunea Europeană? Uniunea Europeană este o organizaţie interstatală bazată pe solidaritate, care are scopul de a crea o Europă Unită din punct de vedere politic, economic, social, cultural, pentru asigurarea armonizării, acalităţiivieţiicetăţeniloreuropeni şirealizarea unei securităţii comune,păstrând,în acelaşi timp,valorile şi identitatea naţională a statelor componente. Mecanismele şi soluţiile europene care urmăresc transformarea Uniunii Europene de la piaţa liberă către piaţa internă Unică şi apoi Europa comunitară includ: un spaţiu european economico – social armonizat; o armonizare a politicilor fiscale; o politică de securitate comună. 106 4.1.2. Instituţiile Uniunii Europene Având ca finalitate procesul integrării economice, reţeaua instituţionalăeuropeanăaevoluat continuuprinconstituireaunor structuri organizatorice şi juridice corespunzătoare. Atribuţiile şi modul de funcţionare a acestor instituţii auunsensibil caracter supranaţional, fiind rezultatul unui arbitraj diplomatic între păstrarea suveranităţii ţărilor membre şi înfăptuirea politicilor comune definite prin Tratatele Fondatoare şi Actul Unic European. Instituţiile Uniunii Europene sunt: - Consiliul European; - Consiliul European de Miniştri; - Comisia Europeană; - Parlamentul European. Alte instituţii şi organisme comunitare europene sunt: Curtea Europeană de Justiţie; Tribunalul de primă instanţă; Curtea Europeană de Conturi; Banca Europeană de Investiţii; Banca Central Europeană; Comitetul Economic şi Social – ECOSOC; Comitetul Regiunilor; Avocatul Poporului în Uniunea Europeană. 4.1.3. Obiectivele Uniunii Europene Obiectivele Uniunii Europene în perioada 1990 – 2010 sunt: • Promovarea progresului economic; • Afirmarea identităţii UE pe scena internaţională; • Instituirea cetăţeniei europene, care nu înlocuieşte cetăţenia naţională dar o completează, conferind o serie de drepturi civile şi politice cetăţenilor europeni; • Dezvoltarea unei zone de libertate, securitate şi justiţie, legată de funcţionarea pieţei interne şi libera circulaţie a persoanelor; 107 • Iniţierea şi consolidarea, în baza dreptului comunitar, a unei legislaţii armonizate de către instituţiile europene conform acordurilor şi tratatelor fondatoare. 4.1.4. Forme şi mecanisme de integrare economică  Zona de comerţ liber;  Uniunea Vamală;  Formarea de pieţe comune de capitaluri, mărfuri şi forţă de muncă;  Sistemul Monetar European;  Integrarea politică, socială şi culturală. Altemecanismecurol deosebit înrealizareaprocesului de integrare economică a Ţărilor din Est au fost reprezentate de programele de cooperare şi asistenţă financiară:  Încheierea acordurilor de asociere între Uniunea Europeană şi statele candidate;  Programele europene;  Cooperarea transfrontalieră între UE şi regiunile învecinate. 4.1.5. Avantajele integrării României în Uniunea Europeană Avantajele integrării pentru România sunt aceleaşi ca pentru toate ţările candidate: • Formarea mai clară a unei politici economice naţionale care devine mai credibilă în faţa partenerilor externi prin acceptarea unei anumite discipline monetare, comerciale, tarifare; • Oaccelerare a dezvoltării economice şi utilizarea mai eficientă a factorilor de producţie; • Dezvoltarea unor economii derivate din producţia de serie mare; • Crearea unor structuri de producţie care să permită fabricarea unor produse finite mai competitive, cu valoarea adăugată mai mare şi calitatea superioară conform standardelor europene; • Intensificarea concurenţei în cadrul pieţei mărite care conduce la protecţia sporită a consumatorilor; • Creşterea puterii de negociere înraport cualte ţări sau 108 grupări regionale care sporesc avantajele comunitare; • Atenuarea balanţelor de plăţi prin economisirea de devize convertibile; • Posibilitatea dezvoltării unor activităţi noi, mai ales în domeniul tehnologic şi industrial, prin creşterea investiţiilor străine directe; • Creşterea economiilor şi investiţiilor populaţiei prin aplicarea unor politici de impozitare mai relaxate şi micşorarea fiscalităţii; • Acces liber pe piaţa muncii în statele UE şi îmbunătăţirea standardului de viaţă al populaţiei; • Revigorarea agriculturii şi serviciilor turistice; • Acces la fondurile structurate comunitare ce va permite dezvoltarea echitabilă a regiunilor fiecărei ţări şi a dezvoltării rurale; • Modernizarea infrastructurii de transporturi şi îmbunătăţirea calităţii mediului în perspectiva dezvoltării durabile. 4.2. TESTE I. INDICAŢI RǍSPUNSUL CORECT: 1. Procesul prin care cel puţin două ţări realizează un spaţiu economic comun prindezvoltarea unui sistem de relaţii economice reciproc avantajoase se numeşte: a) globalizare b) integrare economică c) cooperare internaţională 2. Circuitul economic internaţional se realizează în principal pe baza: a) dispariţiei graniţelor ca urmare a „eroziunii statului naţional” b)mondializării producţiei şi comerţului c) dezvoltării echilibrate a principalelor fluxuri economice mondiale 3. Punctul de start şi forţa motrice a procesului de globalizare îl reprezintă: a) dimensiunea economică b) dimensiunea culturală c) dimensiunea economică 4. Principala sursă a profitului vizat prin globalizare este: 109 a) existenţa societăţilor transnaţionale b) valorificarealanivel mondial aavantajelorcerezultăca urmare a diferenţelor şi decalajelor economice dintre ţările participante la circuitul economic mondial c) dezvoltarea tehnologiei de vârf în domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor 5. Uniunea Europeană va dispune de o monedă unică – EURO – ca urmare a: a) convenţiei europene a drepturilor omului b) declaraţia Schuman c) acordul de la Maastricht 6. Principalul organde luare a deciziilor de politică economică economică din cadrul UE este: a) Consiliul European b) Consiliul European de Miniştri c) Comisia Europeană 7. Datorită caracterului său deschis, aderarea la UEpână la 1 ianuarie 2004 s-a realizat: a) în trei valuri, începând din 1965 b) în patru valuri, începând din 1970 c) în cinci valuri, începând din 1973 8. Eliminarea barierelor comerciale a restricţiilor cantitative la intrarea şi ieşirea mărfurilor, stabilirea unui tarif vamal comun şi a unei politici comerciale unitare definesc; a) uniunea vamală b) zona de comerţ liber c) piaţa comună 9. UE sprijină România în vederea integrării prin: a) crearea unor noi structuri de producţie b) derularea unor programe de cooperare şi asistenţă financiară c) extinderea pieţelor de capital 10. Integrarea economică poate fi: a) integrare economică globală sau totală, integrare economică sectorială b) cooperare internaţională c) flux economic internaţională 11. Indicaţi formele de integrare aconomică: 110 a) sistemul monetar internaţional şi integrarea politică, socială, culturală b) formarea de pieţe comune de capitaluri, mărfuri şi forţă de muncă şi uniunea vamală c) zona de comerţ liber; formarea de pieţe comune de capitaluri, mărfuri şi forţă de muncă; uniunea vamală; sistemul monetar european; integrarea politică, socială, culturală 12. Indicaţi instituţiile UE: a) Consiliul european şi consiliul european de miniştri b) Comisia europeană şi consiliul european de miniştri c) Consiliul european; consiliul european de miniştri; comisia europeană; parlamentul european 13. Integrarea economică s-a dezvoltat: a) după primul război mondial b) în secolul XX c) din secolul al XVI –lea 14 . Primul tratat al actualei Uniuni Europene este: a) tratatul de la Maastricht ( 1991) b) tratatul de la Paris (1951) c) tratatul de la Roma ( 1957) 15. Comunitatea Europeană devine Uniunea Europeană prin: a) tratatul de la Amsterdam ( 1997) b) tratatul de la Paris (1951) c) tratatul de la Maastricht ( 1991) 16. Regionalizarea este o formă de integrare economică internaţională realizată la nivelul: a) unui număr de doar 2 ţări vecine b) unui număr de ţări apropiate geografic c) monetar 17. Uniunea vamală ca formă de integrare economică se caracteriază prin: a) adoptarea unui tarif vamal comun faţă de terţi b) crearea în comun de către ţările membre a unor bănci c) utilizarea unei monede comune 18. Zona de cooperare economică ca formă de integrare economică se caracterizează prin: a) uniune vamală 111 b) utilizarea unei monede comune c) circulaţie liberă a bunurilor şi serviciilor. 112 19. În 1995, la Uniunea Europeană au aderat: a) Austria, Suedia, Finlanda b) Austria, Suedia, România c) Suedia, Spania, Grecia. 20. Privind Acordul Central European de Comerţ Liber ( CEFTA), România este membră din anul: a) 2007 b) 1997 c) 2001. II . RĂSPUNDEŢI LA ÎNTREBĂRI: 1. Explicaţi noţiunea de uniune vamală. 2. Ce se înţelege prin devize convertibile? 3. Cum poate fi definită zona de liber schimb? 4. Definiţi uniunea economică. 5. Definiţi conceptul de Uniune Europeană. III. CARE DINTRE URMĂTOARELE AFIRMAŢII ESTE ADEVǍRATǍ ŞI CARE ESTE FALSǍ? 1. Uniunea Europeană – UE – este considerată cea mai avansată formă de integrare din lume. 2. Comisia Europeană este organul constitutiv al UE. 3. Globalizarea va fi considerată un proces încheiat în momentul în care mărfurile, capitalul şi forţa de muncă vor circula liber, fără frontiere la nivel mondial. 4. Scopul globalizării este realizarea profitului şi prelungirea duratei de viaţă a firmelor transnaţionale. 5. Integrareapolitică, socială şi culturală sunt procesecare completează integrarea economică. 6. Uniunea vamală este politica vamală bazată pe armonizarea legislaţiei vamale naţionale şi adoptarea unui tarif vamal comun în cadrul zonei de liber schimb. 7. Devizele convertibile reprezintă mijloace de plată (cecuri, cambii,etc.) convertibile în valută . 113 8. Uniunea economică poate fi definită ca politică economică armonizată la nivelul unei zone prin adoptarea unei monede unice care să circule pe piaţa comună. 9. Integrarea economică reprezintă, în prezent, o caracteristică a evoluţiei economiei mondiale. 10. Procesul de integrare economică presupune dezvoltarea unor relaţii de cooperare între diferite ţări, pe bază de acorduri. IV. COMPLETAŢI SPAŢIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVIŢI: 1) Dezvoltarea unei zonedelibertate, securitateşi justiţie, legată de funcţionarea pieţei interne şi libera circulaţie a ..................... 2) Formarea mai clarăaunei politici economice naţionale caredevinemai ........................... înfaţapartenerilor externi prin acceptarea unei anumite discipline monetare, .........................., tarifare. 3) Atenuarea balanţelor de plăţi prin economisirea de .....................convertibile. 4) Posibilitatea dezvoltării unor activităţi noi, mai ales în domeniul tehnologic şi industrial, prin creşterea .................... directe. 5) Creşterea economiilor şi investiţiilor populaţiei prin aplicarea unor ........... de impozitare mai relaxate şi micşorarea fiscalităţii. 6) Acces liber pe piaţa muncii în statele UE şi îmbunătăţirea .................... de viaţă al populaţiei.. 7) Promovarea progresului ....................... 8) Afirmarea identităţii UE pe scena .................... 9)................. cetăţeniei europene, care nu înlocuieşte cetăţenia naţională dar o completează, conferind o serie de drepturi civile şi politice cetăţenilor europeni. 10) Prin tratatul de la Maastricht, moneda de cont ECU este înlocuită cu moneda unică …………………… . V. TEXTE DE COMENTAT 1. „Din punct de vedere al reformei rolul statului este dublu. 114 Administraţiadestat constituieunadincomponentelemajoreale problemei; tot ei însă îi incubă un rol central în remediere. Ea este o cauză a dezvoltării integrale, a inegalităţii în distribuirea venitului, a repartizării deficitare a resurselor publice, a degradării mediului înconjurător şi a unor reglementări fictive sau incomplete. Şi totuşi, administraţiadestat săfiepivotul remedierii....Esteclar căorice corectiv esenţial adus relaţiei dintre sistemul planificat (programat) şi sistemul pieţei trebuie să înceapă cu egalizarea puterii celor două sectoare ale economiei. Aceasta nu este o problemă academică. Ea implică rezolvări practice, urgente, privind modul de stabilire a preţurilor,a salariilor şi veniturilor în cadrul celor două sisteme – problemepecare, încăodată, nevoiaaîncercat sălesoluţioneze determinând acţiuni care nu numai că nu sunt bine văzute de ştiinţa economică dominantă, dar sunt chiar în conflict cu tezele sale.” (John Kenneth Galbraith, Ştiinţa economică şi interesul public, Bucureşti, Editura Politică, 1982) 2. „Relaţiile dintre naţiuni şi în cadrul naţiunilor ..... au legat naţiunile într-o reţea complexă de interdependenţe,din care nici o naţiune, oricâtdeputernicăar fi,nusepoate autoexclude înmod realist.” (Restructurarea ordinii internaţionale, Coordonator Jan Timbergen, Editura Politică, Bucureşti, 1978) 3. „Protecţia mediului natural presupune: a) cunoaşterea temeinică a lui şi a interacţiunilor dintre sistemul social economic şi sistemele naturale, prevederea consecinţelor mai apropiate şi mai îndepărtate ale acestor interacţiuni; b) utilizarea raţională cu economicitate maximă a resurselor naturale, indiferent de originea lor; c) prevenirea şi combaterea scrupuloasă atât a derogării mediului provocată de om cât şi a celei produse din cauze naturale; d) armonizarea intereselor imediate, de lungă durată şi permanente ale societăţii umane înutilizareafactorilor naturalide mediu: aer, apă, sol, subsol, floră, faună, rezervaţii şimonumente ale naturii, peisaj.” 115 (N.N. Constantinescu, Economia protecţiei mediului natural, Editura Politică, Bucureşti, 1976) 116 4.3. RĂSPUNSURI LA TESTE I.INDICAŢI RǍSPUNSUL CORECT: 1-b; 2 - c; 3-a; 4-b; 5-c; 6-b; 7-c; 8-b; 9-b; 10-a; 11-c; 12-c. II. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI: 1. Prinuniunevamalăseînţelegepoliticavamalăbazatăpe armonizarea legislaţiei vamale naţionale şi adoptarea unui tarif vamal comun în cadrul zonei de liber schimb. 2. Prin devizele convertibile se înţelegmijloacele de plată (cecuri, cambii,etc.) convertibile în valută . 3. Zonadeliber schimbreprezintăzonădecomerţ liber în care taxele vamale şi restricţiile calitative sunt înlăturate între ţările membre în cadrul acelei zone. 4. Uniunea economică poate fi definită ca politică economică armonizată la nivelul unei zone prin adoptarea unei monede unice care să circule pe piaţa comună.. 5. Uniunea Europeană este o organizaţie interstatală bazată pe solidaritate, care are scopul de a crea o Europă Unită din punct de vedere politic, economic, social, cultural, pentru asigurarea armonizării, acalităţiivieţiicetăţeniloreuropeni şirealizarea unei securităţi comune, păstrând, înacelaşi timp, valorileşi identitatea naţională a statelor componente. III. CAREDINTREURMATOARELEAFIRMAŢIIESTEADE- VǍRATǍŞI CARE ESTE FALSǍ? 1- A ; 2- F; 3 - A; 4 - A; 5 - A ; 6 - A; 7 - A; 8-A; 9- A; 10- A. IV.COMPLETAŢI SPAŢIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVIŢI: 1 - persoanelor; 2 - credibile , comerciale; 3 - devize; 4 - investiţiilor străine; 5 - politici; 6 - standardului; 7- economic; 117 8 - internaţională; 9 - instituirea; 10- EURO. V. TEXTE DE COMENTAT 1. - rolul statului este dublu, în raport cu modalităţile şi planuri de intervenţie îneconomie - rolul său de agent în derularea procesului este evidenţiat în diferite ipostaze - creşterea părţii din venitul naţional care revine bugetului de stat - transferurile sociale - utilizarea forţei de muncă - asigurări sociale. 2. - ideile şi raţiunile pe baza cărora au fost făcute relaţiile dintre naţiuni - au legat naţiunile într-o relaţie complexă de interdependenţă - ele au plasat omenirea în pragul unor noi alegeri şi au expus-o unor pericole fără precedent - tendinţele de creştere a populaţiei globului, a industrializării, poluării, protecţiei de alimente şi de epuizare a resurselor - limitele creşterii vor fi atinse la unmoment oarecare în următorul secol. 3. - dezvoltarea şi intensificarea activităţilor economice este însotită de fenomenul poluării - mediul poluant creează perturbări în dezvoltarea economico – socială şi afectează totodată starea de sănătate a populaţiei - prin impactul om–natură, apar unele contradicţii între mediul natural şi cel creat deom; acesteasereferălaconflictul dintre necesităţile imediate, de lungă durată şi permanente, ale societăţii umane în utilizarea factorilor naturali de mediu. 118 BIBLIOGRAFIE 1. AngelescuC. (coord.), Economie–Testegrilă, admitere 2005, Bucureşti, Editura ASE, 2005. 2. BălanE., TeşileanuA., Economie. Sinteze şi aplicaţii , Bucureşti, Editura Badea. Professional Consulting, 2003 3. Constantinescu N. N., Economia protecţiei mediului natural, Bucureşti, Editura Politică, 1976. 4. Creţoiu Gh., Cavachi I., Zăbavă P., Economie.Teste grilă şi probleme rezolvate – sinteze şi dicţionar de termeni economici, Editura Antet , 2003 5. Enache C., Economie - Teste, probleme, rezolvări, Bucureşti, Editura Universitară, 2001 6. Galbraith John Kenneth, Ştiinţa economică şi interesul public, Bucureşti, Editura Politică, 1982. 7. Gavrilă I., Ghiţă P. T., Niţescu D., Popescu C., Economie, Aplicaţii – Teste – Probleme – Răspunsuri, Bucureşti, Editura Economică, 2003 8. GheorgheG., Economie. Culegeredeproblemerezolvate pentru admiterea în învăţământul superior, Bucureşti, Editura ALL, 2007 9. Gogoneaţă C., Gogoneaţă A., 1100 Teste grilă şi probleme de economie cu rezolvări, Bucureşti, Editura Universitară, 2003 10. Lăcătuş M., Lăcătuş G. P., Economie, Bucureşti, Editura Corint, 2003 11. SingureanuNicoleta, Moise Ortansa, ŞodolescuDiana Ioana, Moise Norel Ionuţ, Economie –manual declasa aXI-a, Bucuresti, Editura Sigma, 2006 12. SpineanuDobrotăS., Oţel F., Subiectedeeconomie– Bacalaureat 2006, Bucureşti, Editura Humanitas, 2006 13. Timbergen Jan (coordonator), Restructurarea ordinii internaţionale, Bucureşti, Editura Politică, 1978. 14. VoicuM., Economie. Culegeredeproblemerezolvate, Bucureşti, Editura ALL, 2001 119
Please download to view
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
...

TESTE

by laurentiu-capmare

on

Report

Category:

Documents

Download: 0

Comment: 0

104

views

Comments

Description

Teste de ecocnomie
Download TESTE

Transcript

Prof. Ec. Adriana RichiterProf. Dr. Cristina Antoaneta Ciungu Conf. Univ. Diana PociovălişteanuProf. Ec. Veronica Arjoca ECONOMIE SINTEZE. TESTE. REZOLVĂRI 1 2 Prof. Ec. Adriana RichiterProf. Dr. Cristina Antoaneta Ciungu Conf. Univ. Diana PociovălişteanuProf. Ec. Veronica Arjoca ECONOMIE SINTEZE. TESTE. REZOLVĂRI Pentru • Licee de toate profilurile • Bacalaureat • Admitere în învăţământul superior 3 Editura SITECH Craiova, 2010 4 Referenţi ştiinţifici: prof. univ. dr. Angela Rogojanu lect. univ. dr. Liana Badea Tehnoredactare: Andrada Stan Coperta: Robert Lucaci Corectura aparţine autorilor. © 2010 Editura Sitech Craiova Toatedrepturileasupraacestei ediţii sunt rezervateediturii. Oricereproducereintegralăsau parţială, prinorice procedeu, a unor pagini dinaceastă lucrare, efectuate fără autorizaţia editorului esteilicităşiconstituieocontrafacere. Sunt acceptatereproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea respectivei citări. © 2010 Editura Sitech Craiova All rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may be reproduced in any form or by any means,including photocopying or utilised any information storage and retrieval system without written permision from the copyright owner. Editura SITECH din Craiova este acreditată de C.N.C.S.I.S. din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru editare de carte ştiinţifică. Editura SITECH Craiova, România Aleea Teatrului, nr. 2, Bloc T1, parter Tel/fax: 0251/414003 E-mail: [email protected] 5 ISBN 978-606-530-901-2 6 CUPRINS INTRODUCERE..............................................................................9 CAPITOLUL I.............................................................................11 CONSUMATORULŞI COMPORTAMENTULSǍU RAŢIONAL....................................................................................11 1.1. ELEMENTEDESINTEZǍ..........................................................................................11 A. NEVOIŞIRESURSE..............................................................................................11 B. CONSUMATORUL ŞICOMPORTAMENTUL SǍU........................................................12 C. CEREREA............................................................................................................14 1.2. TESTE...................................................................................................................15 1.3. RĂSPUNSURI LA TESTE...........................................................................................27 CAPITOLUL II..............................................................................41 PRODUCĂTORUL / ÎNTREPRINZĂTORUL ŞI COMPORTAMENTUL SĂU RAŢIONAL.................................41 2.1. ELEMENTE DE SINTEZĂ...........................................................................................41 A. PROPRIETATEA ŞI LIBERA INIŢIATIVĂ.......................................................................41 B. OFERTA...............................................................................................................41 C. FACTORII DE PRODUCŢIE ŞI COMBINAREA ACESTORA.............................................42 D. COSTURI, PRODUCTIVITATE, PROFIT,EFICIENŢĂ ECONOMICĂ...........................43 2.2. TESTE...................................................................................................................47 2.3. RĂSPUNSURI LA TESTE...........................................................................................62 CAPITOLUL III............................................................................76 PIAŢA – ÎNTÂLNIRE A AGENŢILOR ECONOMICI............76 3.1. ELEMENTE DE SINTEZǍ...........................................................................................76 A. RELAŢIA CERERE-OFERTĂ-PREŢ ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ...............................76 B. MECANISMUL CONCURENŢIAL...............................................................................77 C. FORME ALE PIEŢEI: PIAŢA MONETARĂ, PIAŢA CAPITALURILOR ŞI PIAŢA MUNCII............78 3.2. TESTE ...................................................................................................................82 3.3. RĂSPUNSURI LA TESTE...........................................................................................95 CAPITOLUL IV..........................................................................106 ECONOMIA DESCHISǍ..........................................................106 4.1. ELEMENTE DE SINTEZǍ.........................................................................................106 UNIUNEA EUROPEANĂ – MECANISME DEINTEGRARE ECONOMICĂ.........................106 4.1.1. Ce este Uniunea Europeană?................................................................................106 4.1.2. Instituţiile Uniunii Europene.....................................................................................107 4.1.3. Obiectivele Uniunii Europene..................................................................................107 4.1.4. Forme şi mecanisme de integrare economică..............................................................108 4.1.5. Avantajele integrării României în Uniunea Europeană.....................................................108 4.2. TESTE .................................................................................................................109 4.3. RĂSPUNSURI LA TESTE.........................................................................................117 BIBLIOGRAFIE..........................................................................119 7 8 INTRODUCERE Conceputăînconformitate cu exigenţele programei şcolare de economie – clasa a 11-aşi respectând programa pentru examenul de bacalaureat 2010, lucrarea de faţă constituie un instrument indispensabil elevilor care se pregătesc pentru examenul de bacalaureat şi pentru admiterea în învăţământul superior economic, juridic, tehnic etc. Totodată, ea poate reprezenta şi un instrument de lucru utilizat de către profesori în activitatea lor didactică. Cartea este structurată în patru capitole,pentru fiecare temă indicatăînprogramăfiindformulatetestecevizeazăcunoştinţele economicedebazăşi deprinderiledegândireeconomicăpretinse candidaţilor. Testele prezentate sunt însoţite de răspunsuri şi rezolvări integrale, având grade diferite de dificultate. Formulele de calcul utilizate, dar şi sinteza teoretică corespunzătoare temelor este prezentată la începutul fiecărui capitol. Elaborarea prezentei lucrări izvorăşte din dorinţa de a oferi metodederezolvareaproblemeloreconomiceşimodeledeteste, care să vină însprijinul elevilor ce se pregătesc singuri pentru examene. Avem convingerea că lucrarea conferă candidaţilor un plus de succes la examene. AUTORII 9 CAPITOLULI CONSUMATORULŞI COMPORTAMENTUL SǍU RAŢIONAL 1.1. Elemente de sinteză: A. Nevoi şi resurse B. Consumatorul şi comportamentul său C. Cererea 1. 2. Teste 1. 3. Răspunsuri la teste 10 CAPITOLUL I CONSUMATORULŞI COMPORTAMENTUL SǍU RAŢIONAL 1.1. ELEMENTEDESINTEZǍ A. NEVOIŞIRESURSE 1. CONSUMUL - baza satisfacerii nevoilor Felurile consumului:- consum productiv (intermediar); - consum final. 2.NEVOILE - cerinţe sau aspiraţii proprii oamenilor. Clasificarea nevoilor: I. Din punct de vedere al genezei: • nevoi primare (biologico-naturale); • nevoi secundare (sociale); • nevoi terţiare (spirituale). II. După gradul de dezvoltare economică: • nevoi inferioare (de bază, elementare, fundamentale); • nevoi superioare (elevate). III. După nivelul la care se manifestă: • nevoi individuale; • nevoi de grup; • nevoi sociale. IV.După frecvenţa apariţiei lor: • nevoi curente (zilnice); • nevoi periodice (săptămânale); • nevoi rare (lunare, anuale). Sistemul nevoilor este dinamic, nelimitat şi diversificat. 3. RESURSELE - baza sau suportul consumului. Clasificarea resurselor: I. După natura lor: • resurse naturale; • resurse umane; • resurse financiare. 11 II. După durata folosirii lor: • resurse neregenerabile (epuizabile); • resurse regenerabile. III.Din punct de vedere al volumului: • resurse abundente; • resurse deficitare. IV.Din punct de vedere al posibilităţilor de recuperare: • resurse recuperabile; • resurse parţial recuperabile; • resurse nerecuperabile. Resursele sunt limitate atât în mod absolut, cât şi relativ. Raţionalitateautilizării resurselor –maximizarearezultatelor ce se obţin într-o activitate cu minimizarea consumului de resurse. B. CONSUMATORUL ŞICOMPORTAMENTUL SǍU 1. Bunuri sauutilităţi– mijloacele care satisfac nevoile oamenilor. Clasificarea bunurilor: a) după provenienţa lor: • bunuri economice; • bunuri libere. Servicii – utilităţi netangibile care satisfac nevoile de a produce alte bunuri sau pe cele directe ale oamenilor. Bunurile economice se clasifică astfel: a. dupăprovenienţă: • bunuri naturale; • bunuri produse. b. după gradul de prelucrare: • bunuri primare; • bunuri intermediare; • bunuri finale. c. după modul de consumare: • satisfactori; •prodfactori. 12 Marfa - bunul destinat schimbului, are dublă însuşire: utilitate şi valoare. 2. Utilitatea:  în sens general, capacitatea unui bun de a satisface o nevoie; însens economic, satisfacţiaresimţitădeunconsumator prin folosirea unei cantităţi deterninate dintr-un bun. Aprecierea utilităţii are un caracter individual şi subiectiv. Legea utilităţii marginale descrescânde (L.Gossen): Mărimea intensităţii unei plăceri descreşteprogresivpânălasaturare, dacă respectiva plăcere este satisfăcută în mod continuu şi neîntrerupt. a) Utilitate individuală: U 1 , U 2 , ....., U n . b) Utilitate totală: U T = U 1 + U 2 +.....+ U n = ∑ · n 1 i i U ; c) Utilitate marginală X U U T mg ∆ ∆ · unde ΔX = variaţia absolută a unităţilor consumate din bunul X Starea de saturare: - U T cea mai ridicată şi - U mg este zero 3.Alegerea şi raţionalitate, cost de oportunitate; Folosirea resurselor presupune un cost. Forme ale costului: • cost monetar (bănesc); • cost de oportunitate. 4. Comportamentul consumatorului Consumatorul – urmăreşte maximizarea satisfacţiei prin consumul unor bunuri, curesursele băneşti disponibile. Structura bunurilor cumpărate = optimă, consumatorul este în echilibru, când: mg mg x y U x U y P P = (x, y = bunurile achiziţionate) Consumatorul este în echilibru când pentru resursele date şi preţurile bunurilor determinate, beneficiază de cea mai mare utilitate. 13 C. CEREREA 1. Cerereapoate fi: • individuală; • depiaţă; •totală. 2. Legea cererii 3. Elasticitatea cererii: – în raport cu preţul P P C C P P C C K o o o o p / ec ∆ × ∆ − · , _ ¸ ¸ ∆ ÷ ∆ − · – în raport cu venitul V V C C V V C C K o o o o v / ec ∆ × ∆ · , _ ¸ ¸ ∆ ÷ ∆ · După elasticitatea cererii în funcţie de preţ, bunurile economice pot fi: a) bunuri cu cerere elastică, când K ec/p >1 b) bunuri cu cerereinelastică, când K ec/p 1), cucerere inelastică (K ec/p 1), cucerere inelastică (K ec/p 1; b) 1, cerere elastică; b)< 1, cerere inelastică; c)= 1, cerere unitară. 42. Preţul produselor cu cerere de elasticitate unitară, K ec/p = 1, creşte dela10la15u.m., iar cerereainiţialăeste100bucăţi. Cumse modifică cererea? a) scade cu 100 de bucăţi; b) creşte cu 50 de bucăţi; c) scade cu 50 de bucăţi. 43. Dacă preţul unitar al unui bun creşte de la 1000 € la 1200 €, iar cantitateacerutăscadedela10000buc. la8000buc., iar atunci venitul total se modifică astfel: a) scade cu 400.000 €; b) creşte cu 400.000 €; c) scade cu 9.600.000 €. 21 44. Creşterea preţului unui bun economic cu 30%, determină scăderea volumului vânzărilor de la 2000 u.m. la 1500 u.m. Cererea pentru respectivul bun este: a) elastică; b) inelastică; c) de elasticitate unitară . 45. Coeficientul de elasticitate a cererii unui bun în funcţie de preţ este egal cu 1. Dacă cererea pentru bunul respectiv scade cu 25%, cum se modifică preţul unitar? a) scade cu 25%; b) scade cu 75%; c) creşte cu 25%. 46. Scăderea preţului unitar unui bun economic cu 10%, determină creşterea veniturilor producătorilor cu 5%. Coeficientul de elasticitate al cererii în raport cu preţul este: a) 1,6; cerere elastică; b) 0,6; cerere inelastică; c) 16,6; cerere elastică. 47. Preţul unui bun economic a crescut cu 15%, iar venitul consumatorilor cu acelaşi procent. Coeficientul de elasticitate a cererii înfuncţiedepreţ estecu2,5, iar coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de venit este 0,4. Modificarea relativă a cererii este: a) 37,5% , scade; b) 31,5% , scade; c)6% , creşte; 48. Coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu preţul este 2,5, cantitateacerutăscadecu30%, atunci modificareaprocentualăa preţului de vânzare este: a) 12%, creşte; b) 12%, scade; c) 75%, creşte. 49. Caurmareamodificării preţului devânzarecu30%, cererea creştecu60%. Valoareacoeficientului deelasticitateacererii în funcţie de preţ este: a) -2; 22 b) 2; c) 1/2. 50. Un consumator are un venit de 120 u.m. şi achiziţionează mai multe doze dintr-un bun.Preţul unitar al bunului este 30 u.m., iar utilităţile individuale ale dozelor sunt: 22, 18, 14, 8, 5. Nr. doze (X) 1 2 3 4 5 U i 22 18 14 8 5 Utilitatea totală obţinută în urma consumului este: a) 54; b) 67; c) 62. II. CARE DINTRE URMĂTOARELE AFIRMAŢII ESTE ADEVǍRATǍ ŞI CARE ESTE FALSǍ? 1) Consumatorul raţional este acea persoană care cheltuie tot venitul de care dispune, într-o perioadă determinată de timp. 2) Consumul este acea componentă a activităţilor economice. 3) Pe măsură cecresc veniturile consumatorului, întotalul consumului se reduc ponderea şi volumul bunurilor de bază. 4) Utilitatea economică obţinută în urma consumului unui bun, are caracter obiectiv. 5) Autoturismul şi benzina sunt bunuri substituibile. 6) Autoturismul şi metroul sunt bunuri complementare. 7) Satisfacţia obţinută de un consumator, în condiţii determinate de timp şi spaţiu, prin folosirea unei doze date dintr-un bun reprezintă utilitatea economică. 8) Cu fiecare unitate în plus consumată, utilitatea totală a unui consumator, creşte. 9) Cufiecareunitateînplusconsumată, utilitateamarginală obţinută de consumator, creşte. 10) Satisfacţiaresimţitădeunconsumator datorităultimei doze consumate, reprezintă utilitatea marginală. 11) Cererea este expresia trebuinţelor consumatorilor care se manifestă pe o piaţă, doar în funcţie depreţ. 23 12) Cererea pentru servicii, este de regulă, inelastică, în raport cu venitul. 13) Cererea pentrubunuri alimentare, este deregulă, de elasticitate unitară, în raport cu preţul. 14) Când preţurile cresc, încasările producătorului (vânzătorului) cresc şi ele. 15) Preţul este suma de bani plătită producătorului pentru a compensa cheltuielile cu salariile. 16) Piaţa reprezintă locul de întâlnire a agenţilor economici grupaţi în vânzători (producători) şi cumpărători (consumatori) 17) Consumul unei unităţi suplimentare din acelaşi bun determină diminuarea utilităţii marginale, conform legii lui Gossen. 18) Între preţ şi cerere este o relaţie directă. 19) Pragului de saturare, îi corespund utilitate totală maximă şi utilitate marginală zero. 20) Cererii inelastice a unui bun, îi corespunde un coeficient de elasticitate a cererii în raport cu preţul, supraunitar. III. COMPLETAŢI SPAŢIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVIŢI: 1) Utilitatea adiţională pe care o aduce doza consumată în plus este ......... , când nevoile de consum sunt integral satisfăcute. 2) Un cosnumator raţional alege bunurile pe criterii de ............ .................. . 3) Cândraportulutilitatemarginală/ ................. pentru „n” bunuri achiziţionate este identic, consumatorul a făcut alegerea cea mai bună. 4) Un consumator cu venit disponibil redus, va aloca o mare parte satisfacerii nevoilor ............ 5) Creşterea consumului menajelor este expresia ............. nivelului de trai. 6) Când veniturile consumatorilor cresc,cererea ............., iar dacă veniturile scad, cererea .......... . 7) Utilitatea în sens general reprezintă capacitatea unui bun de a satisface ....................... . 8) Când preţul unui bun …………., cererea se diminuează. 9) Când preţul unui bun scade, cererea ................. . 24 10) Dacă preţul unitar al unui buncreşte, producerea lui devine mai .................. pentru producător. 11) Dacă cererea în raport de preţ este ......................., creştereapreţului unitar determinăreducereamai lentăacantităţii cerute. 12) Un bun cu cererea de elasticitate unitară, are coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu preţul, ..... . 13) Raţionalitatea activităţilor economice decurge din caracterul limitat al .............. . 14) Consumul unei unităţi suplimentare din acelaşi bun, determină .......................... utilităţii marginale, în general. 15) Consumul unei unităţi suplimentare din acelaşi bun determină ................... utilităţii totale, în general. 16) Economistul careaformulat legeadescreşterii utilităţii marginale, a fost ............. . 17) Relaţia inversă între preţ şi cerere, exprimă legea .................. . 18) Utilitate totală maximă şi utilitate marginală zero caracterizează ......... .... .................. . 19) Bunurile acăror utilizare arelocnumai împreună, se numesc ................ .............................. . 20) Bunurile care, în procesul utilizării lor se pot înlocui unul cu altul, se numesc ............. ........ . IV. TEXTE DE COMENTAT 1. „Piaţa consumatorului de masă a suferit în aniì̀ 70 o transformare de-a dreptulrevoluţionară.Piaţa de masă a explodat, transformându-sedintr-osingură unitate omogenă într-oseriede pieţesegmentate, fragmentate, fiecarecupropriilesalenecesităţi, gusturi şi mod de viaţă. Acest fapt a transformat industria americană în aşa măsură, încât aproape nu a mai fost de recunoscut; s-a produs o schimbare uimitoare în producţia de bunuri oferite consumatorului” (Alvin Toffler, „Şocul viitorului”, Editura politică, Bucureşti, 1973) 2) „În societatea de consum, clientul este rege. Specialiştii în marketing se străduiesc să vină în întâmpinarea gusturilor 25 consumatorului, pecareleanalizează, leprevăd, cuscopul dea concepe cel mai bun produs şi a fundamenta momentul oportun al lansării acestuia. Într-oeconomie depiaţă, ceea ce dă semnalul producţiei este cererea solvabilă.” (Michel Didier, „Economia-regulile jocului”) 3) „În vederea realizării scopurilor urmărite, agenţii economici doresc să modifice diversele constrângeri („disciplina pieţei”) înavantajul lor. Ei vor încerca să influenţeze preţurile, cheltuielile, deciziile consumatorului, precum şi acţiunile colectivităţii şi ale statului. Acest lucru este valabil atât în sistemul pieţei, cât şi în sistemul planificat.” (J.K. Galbraith, „Ştiinţa economică şi interesul public”) 4) „Afirmcă abordarea economică oferă un cadru unitar valoros pentru înţelegerea întregului comportament uman,cu toate cărecunosc, desigur, cămareaparteacomportamentului nueste încă înţeleasă, şi că variabilele noneconomice, tehnicile şi descoperirile din alte domenii contribuie semnificativ la înţelegerea comportamentului uman....Mai degrabă, întregul comportament umanpoatefi văzut caoseriedeparticipanţi ceîşi maximizează utilitatea pornind de la un set stabil de preferinţe şi acumulează o cantitate optimă de informaţii şi alte intrări într-o varietate de pieţe.” (Gary S. Becker – „Comportamentul uman. O abordare economică”) 5) „Economia (...) reprezintă ştiinţa despre activitatea omenească determinată de caracterul limitat al resurselor (de raritateabunurilor) şi caracterul nelimitat al trebuinţelor, acăror satisfacereestescopul acestei activităţi umane. Economiadevine astfel teoriaalegerii-alegereînfăptuitădesubiectul economicdin mai multe variante posibile.” (Lionel Robbins, An Essay on the Nature and Significance of Economic Science, London, 1932) 6)„Teoria economică este ştiinţa despre modul în care oamenii şi societatea învaţă să aleagă, cu trecerea timpului, cu ajutorul banilor sau fără participarea lor, acele resurse de producţie rarepentruproducereadiferitelor mărfuri înprezent şi înviitor - între diferiţi oameni şi diferite grupări ale societăţii” 26 (Paul A. Samuelson, Economics, An Introductory Analysis, Mc Caraw Hill Book INC, New York, Toronto, London, 1962) 7) „A face economie nu înseamnă nimic altceva decât a alege (a opta) continuu între diferite posibilităţi, iar economia (...) nu este în fond decât ştiinţa alternativei.” (Wilhem Ropke) 8)„În studierea consumatorului se pleacă de la premisa că el esteunagent economicraţional, careînceeaceîntreprinde, ţine seama de cerinţele eficienţei şi urmăreşte ca prin achiziţiile şi consumul efectuat să obţină maximumde satisfacţie: el are ca obiectiv maximizarea satisfacţiei sub constrângeri. ” ( Text preluat din Economie – Aplicaţii. Teste. Probleme. Răspunsuri, I.Gavrilă, ş.a, Editura Economică , 2003) 1.3. RĂSPUNSURI LA TESTE 1-a; 2-b; 3-b; 4-c; 5-b; 6-b; 7-c; 8-a; 9-c; 10-a; 11-a; 12-b; 13- a; 14-c; 15-a; 16-a; 17-b; 18-c; 19-a; 20-c; 21-b; 22-a; 23-a; 24-c; 25-b; 26-c; 27-c; 28-b; 29-a; 30-a; 31-a; 32-b; 33-c; 34-a; 35-c; 36- b; 37-a; 38-b; 39-c; 40-c;41-b; 42-c; 43-a; 44-b; 45-c; 46-a; 47-b; 48-a; 49-b; 50-c. 28. V= 100u.m. mgA U = 8-x; mgB U = 16-y; Pu= 5 u.m./ doză X=?; Y= ? ¹ ' ¹ · + − · − ⇔ ¹ ¹ ¹ ' ¹ · + − · − 20 y x y 16 x 8 100 y 5 x 5 5 y 16 5 x 8 8 + y = 36 – y 2y = 28 => y = 14 x = 20 – y = 20 – 14 = 6 => x = 6 Răspunsul corect este „b” 27 29. mgA U / PA= 0,1 PB= 1000 u.m. mgB U = ? B mgB A mgA P U P U · 1000 U 1 , 0 mgB · mgB U = 100 Răspunsul corect este „a” 30. V= 108 € P A =2€ P B =3€ mgA U = 1+ x; mgB U = y- 2; x=? y=? 15 x 195 / x 13 216 y 6 x 4 21 y 6 x 9 2 108 y 3 x 2 3 7 y 2 x 3 108 y 3 x 2 4 y 2 3 x 3 108 y 3 x 2 3 2 y 2 1 x 108 P y P x P U P U B A B mgB A mgA · ⇒ · ¹ ' ¹ · + − · − ⇔ ¹ ¹ ¹ ' ¹ ⋅ · + ⋅ − · − ¹ ' ¹ · + − · + ⇔ ¹ ¹ ¹ ' ¹ · + − · + ⇔ ¹ ¹ ¹ ' ¹ · ⋅ + ⋅ · 26 y 78 y 3 108 y 3 30 15 x 108 y 3 x 2 · ⇒ · ⇒ · + ⇒ ¹ ' ¹ · · + Răspunsul corect este „a” 31. P o = 20 u.m. → P 1 = 8 u.m. C o = 30 buc → C 1 = 100 buc 28 K ec/p = Co C ∆ × P Po ∆ = Co Co - C 1 × Po - P Po 1 = 30 30 - 100 × 20 - 8 20 = 30 70 × 12 - 20 = 36 140 = 88 , 3 3,88 > 1 => cererea este elastică Răspunsul corect este „a” 32. C= 100- 2P P o = 5 u.m.;P 1 = 10 u.m. K ec/p= ? P o = 5 u.m. → C o = 100-2×5=90 buc P 1 = 10 u.m. → C 1 = 100-2×10=80 buc K ec/p = Co Co - C 1 × Po - P Po 1 = 90 90 - 80 × 5 - 10 5 = 90 10 × 5 5 K ec/p = 9 1 => cererea este inelastică Răspunsul corect este”b” 33. V = 8 u.m. P x = 1u.m. P y = 2u.m. Bunul economic Prima doză A doua doză A treia doză A patra doză A cincea doză U mg x /P x 15 12 9 5 1 U mg y / P y 5 4 3 2 2 1 V = 8 u.m. I(x) → 1 u.m. II(x) → 1 u.m. III(x) → 1 u.m. 29 IV(x) + I(y) → 3 u.m. II (y) → 2 u.m. =8u.m. Programul de consum raţional este: 4x+2y Răspunsul corect este „c” 34. Răspunsul corect este „a” 35. V= 34 € PA= 2 € PB= 4 € A P mgA U : 2 24 ; 2 22 ; 2 20 ; 2 18 ; 2 16 ; 2 14 ; 2 12 . B P mgB U : 4 100 ; 4 90 ; 4 80 ; 4 70 ; 4 60 ; 4 50 ; 4 40 ; 4 30 . DOZE I II III IV V VI VII A P mgA U 12 11 10 9 8 7 6 B P mgB U 25 22,5 20 17,5 15 12,5 10 I(B)→ 4€ II(B) → 4€ III(B) → 4€ IV(B) → 4€ V(B) → 4€ VI(B) → 4€ I(A)→ 2€ II(A)→ 2€ III (A) + VII (B) → 6€ => V= 34€ Programul de consum raţional este: 3A+7B Răspunsul corect este „c” 30 36. Programul de consum: 3A+5 B A P mgA U = B P mgB U mgB U mgA U = B P A P => 8 2 = B P A P => B P A P = 4 1 Răspunsul corect este „b” 37. PB=100u.m. mgB U = ? A mgA P U = 1 , 0 A P mgA U = B P mgB U 0,1= 100 U mgB => U mgB = 0,1×100=10 Răspunsul corect este „a” 38. U Tmax = 47 PA= 2u.m. PB=6 u.m. Doze 1 2 3 4 5 A mgA P U 4 2,5 1,5 0,5 0 B mgB P U 2 1,66 1,5 1 0,33 I(A) → U mg = 8 II(A) → U mg = 5 I(B)→ U mg = 12 II(B) → U mg = 10 III(A)+III(B) → U mg = 3+9 U T = 47 (maximă) 31 3A + 3B → programul care maximizează satisfacţia Răspunsul corect este „b” 39. B P A P 4 10 · mgB U mgA U · ? B P A P = mgB U mgA U 4 10 = 2 5 = mgB U mgA U Răspunsul corect este „c” 40. P O = 100 u.m. P 1 = 60 u.m. C O = 250 buc C 1 = 350 buc K ec/p = ? K ec/p = O O C C C− 1 × O O P P P − 1 = 250 250 350 − × 100 60 100 − = = 250 100 × 40 100 − = 100 100 =1 Răspunsul corect este „c” 41. V0= 1500 u.m. V1= 2000 u.m. C0= 50 buc C1= 120 buc ⇒ < · × · − × − · − × − · ∆ × ∆ · 1 2 1 5 7 0 5 0 1 5 0 0 5 0 0 5 0 1 2 0 5 0 1 5 0 0 1 5 0 0 2 0 0 0 V V V C C C V V C C K 0 1 0 0 0 1 0 o v / c e = ⇒ < · × · − × − · − × − · ∆ × ∆ · 1 2 1 5 7 0 5 0 1 5 0 0 5 0 0 5 0 1 2 0 5 0 1 5 0 0 1 5 0 0 2 0 0 0 V V V C C C V V C C K 0 1 0 0 0 1 0 o v / c e cererea este inelastică Răspunsul corect este „b” 32 42. K ec/p =1 P0= 10 u.m. P1= 15u.m. % 150 100 100 15 Ip · × · C0= 100 buc Δ C= ? ⇒preţurile cresc cu 50%. K ec/p =1 ⇒ cererea scade cu 50% 50 100 100 50 100 C % 50 C C 0 0 1 + · × − · × − · C 1 =50 buc Răspunsul corect este „c”. 43. P 0 = 1.000 € P 1 = 1.200 € Q 0 = 10000 buc Q 1 = 8000 buc Δ V= ? P 0 Q 0 = 1.000 € × 10.000 = 10.000.000 € P 1 Q 1 = 1.200 € × 8000 = 9.600.000 € P 1 Q 1 –P 0 Q 0 = 9.600.000 € -10.000.000 € = -400.000 € Răspunsul corect este „a” 44. Δ P (%)= 30% Q 0 = 2000 u.c. Q 1 = 1500 u.c. K ec/p =? Cantitatea cerută se modifică astfel: 2000 1500 =75% Creşterea preţului cu 30%⇒scăderea cantităţii cerute cu 25%. 1 8 , 0 6 5 % 30 % 25 K p / ec < · · ·⇒cererea este inelastică Răspunsul corect este „b”. 33 45. K ec/p =1 Δ C(%)= -25 % Δ P(%)= ? K ec/p =1 şi cererea scade cu 25%, conform legii cererii, preţul creşte cu 25% . Răspunsul corect este „c”. 46. Δ P(%)= -10 % Δ V(%)= 5 % K ec/p =? V= P ×Q % 6 , 116 100 % 90 % 105 100 I I I P V Q · × · × · ∆P (%) = -10% ∆C (%) = 16,6% 1 6 , 1 % 10 % 6 , 16 P C K p / ec > · − − · ∆ ∆ − · (%) (%) ⇒ cerere elastică Răspunsul corect este „a”. 47. ∆P (%) = 15% ∆V (%) = 15% ∆C (%) =? P 1 = 115 % P 0 V 1 = 115 % V 0 , K e c/p = 2,5 K ec/ v = 0,4 % 15 (%) P % 115 100 P P 15 , 1 100 P p I 0 o 0 1 p · ∆ ⇒ · × × · × · % 6 (%) C % 15 (%) C 4 , 0 (%) V (%) C K v / ec · ∆ ⇒ ∆ · ⇒ ∆ ∆ · % 15 (%) V % 115 100 V V 15 , 1 100 V V I 0 0 0 1 V · ∆ ⇒ · × × · × · 34 % 5 , 37 (%) C % 15 (%) C 5 , 2 (%) P (%) C K p / ec − · ∆ ⇒ ∆ − · ⇒ ∆ ∆ − · Cererea scade cu 31,5%. % 5 , 31 % 6 % 5 , 37 (%) C − · + − · ∆ Răspunsul corect este „b”. 48. K ec/p = 2,5 ∆C (%) = - 30% ∆P (%) = ? C 1 = 70% C O I C = 0 1 C C ×100 = 0 0 7 , 0 C C × ×100 = 70%=> ∆C(%) = -30% K ec/p = (%) (%) P C ∆ ∆ ⇔ 2,5= (%) % 30 P ∆ − ⇔ ∆P(%) = 5 , 2 % 30 =12% Răspunsul corect este „a”. 49. ∆C (%) = 60% ∆P (%) = 30% K e c/p = ? C 1 = 160% C O P 1 = 70% P O K ec/p = (%) (%) P C ∆ ∆ I P = 0 1 P P × 100 = 0 0 7 , 0 P P × ×100 = 70% => ∆P(%) = -30% I C = 0 1 C C × 100 = 0 0 6 , 1 C C × ×100 = 160% => ∆C(%) = 60% K ec/p = (%) (%) P C ∆ ∆ = % 30 % 60 − = 2 Răspunsul corect este „b”. 35 50. V= 120u.m. Pu= 30u.m. Ui: 22; 18; 14;8; 5 U T = ? Cantitatea consumată: X = Pu V = . . 30 . . 120 m u m u = 4 doze U T = 22+18+14+8 = 62 Răspunsul corect este “c”. II. CARE DINTRE URMATOARELE AFIRMAŢII ESTE ADEVǍRATǍ ŞI CARE ESTE FALSǍ? 1- F, 2-A, 3- F, 4- F, 5- F, 6-F, 7-A, 8- A, 9- F, 10- A, 11- F, 12- F, 13- F, 14- F, 15- A, 16- A, 17-F, 18- A, 19- F, 20- F. III. COMPLETAŢI SPAŢIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVIŢI: 1- zero; 2- eficienţă economică; 3- preţ unitar; 4- de bază; 5- sporirii; 6- creşte; scade; 7- o nevoie; 8- creşte; 9- se extinde; 10- rentabilă; 11- inelastică; 12- unu; 13- resurselor; 14- descreşterea; 15- creşterea; 16- Gossen; 17- cererii; 18- pragul de saturare; 19- bunuri complementare; 20- bunuri substituibile. 36 IV. TEXTE DE COMENTAT 1) Problema: subordonarea ofertei faţă de cerere • înaintedeanii `70, existăomareorganizareabunurilor materiale, ca urmare a tehnicii producţiei de masă; • eraindustrială are meritul de aseproduce milioane de unităţi aproape identice; • sfârşitul standardizării implică eliminarea masei standardizate de bunuri; • cumpărătorul are posibilitatea de a alege dintr-o mare varietate de bunuri şi servicii nestandardizate; • a avut loc o adaptare a ofertei pentru toţi consumatorii; • producătorii au observat o mare diversitate în cererile consumatorilor şi au adaptat produsele în vederea satisfacerii cererii; • factorii economici care au încurajat tendinţa negării standardizării:  consumatorii şi-au sporit veniturile şi au alocat pentru consumul personal osumămai maredebani pentrucerinţelelor speciale  pe măsură ce tehnica a devenit mai complexă, costul diversificării a scăzut. 2) Problema: oferta este subordonată consumului • relaţia nevoi- cerere- ofertă; • conceptul consumator- rege; • studierea pieţei; • comportamentul consumatorului; • producătorul induce noi nevoi; • lupta de concurenţă; • explicitarea conceptului de cerere solvabilă . 3) Problema: enunţarea principiilor fundamentale ale gândirii economice şi caracterizarea comparativă a sistemelor economice. • precizarea motivaţiei producătorilor, • menţionarea modalităţilor de calcul ale indicatorului economic care relevă raţionalitatea activităţii producătorului, • precizarea conţinutului conceptului de disciplină a pieţei, 37 • explicarea celor două modalităţi prin care producătorul obţine avantajul economic, • argumentareaunuipunct devederepersonal cuprivirela modalităţile prin care producătorul induce noi nevoi pe piaţă, • explicarea corelaţiei între deciziile producătorului, pe de o parte, şi acţiunile colectivităţii şi ale statului, pe de altă parte, • încadrarea în limita de spaţiu precizată. 4) Precizarea problemei: analiza comportamentului uman; • abordarea economică – cadru valoros şi unitar pentru înţelegerea comportamentului uman; • comportamentul uman şi variabilele noneconomice; • abordarea economică a comportamentului uman- maximizarea utilităţii; • comportamentul uman-comportamentul raţional; 5) Problema economică: obiectul ştiinţei economice; economia- teoria alegerii; Analiza va cuprinde:  sistemul nevoilor;  activitatea economică;  resurse limitate şi utilizarea raţională;  ştiinţa economică; • activitatea economică este determinată de relaţia trebuinţe- resurse; • scopul activităţilor economice este satisfacerea nevoilor; • o decizie economică este expresia unei opţiuni; •economia este teoria alegerii. 6) Problema economică: definiţia ştiinţei economice Analiza va cuprinde:  sistemul nevoilor;  activitatea economică;  resurse limitate şi utilizarea raţională;  ştiinţa economică 38 • teoria economică-teoria alegerii; • oamenii aleg, iar resursele întrebuinţate au finalităţi diferite. 7) Problema economică: activitatea economică – expresia unor opţiuni; Analiza va cuprinde:  sistemul nevoilor;  activitatea economică;  resurse limitate şi utilizarea raţională;  ştiinţa economică • orice activitate economică este expresia unei opţiuni, între diferitele posibilităţi existente; • ştiinţa economică este ştiinţă alternativă 8) Problema abordată: consumul şi consumatorul raţional; • consumatorul raţional ţine seama de principiul eficienţei economice; • programul de consum raţional de bunuri implică maximizarea satisfacţiei agentului economic; • consumatorul care dispune de un venit (buget) limitat, este raţional dacă în urma consumului obţine maximum de satisfacţie. 39 CAPITOLUL II PRODUCĂTORUL/ ÎNTREPRINZĂTORUL ŞI COMPORTAMENTUL SĂU RAŢIONAL 2.1. Elemente de sinteză A. Proprietatea şi libera iniţiativă B. Oferta C. Factorii de producţie şi combinarea acestora D. Costuri, productivitate, profit, eficienţă economică 2.2. Teste 2.3. Răspunsuri la teste 40 CAPITOLUL II PRODUCĂTORUL / ÎNTREPRINZĂTORUL ŞI COMPORTAMENTUL SĂU RAŢIONAL 2.1. ELEMENTE DE SINTEZĂ A. PROPRIETATEA ŞI LIBERA INIŢIATIVĂ Proprietatea conferă deţinătorului următoarele drepturi: a) posesiunea; b) dispoziţia; c) utilizarea; d) uzufructul. Obiectul proprietăţii = bunurile economice şi resursele naturale. Subiectul proprietăţii = agenţii economici (indivizii/familiile, socio-grupurile, organizaţiile naţionale şi internaţionale). Forme de proprietate în economia de piaţă: 1. proprietate privată (particulară) 2. proprietate publică 3. proprietate mixtă Libera iniţiativă = expresia libertăţii agenţilor economici de a poseda bunuri, de a utiliza şi de a dispune de ele şi de uzufructul lor. B. OFERTA Oferta poate fi: a) pentru un anumit bun economic b) pentru o anumită unitate economică c) ofertă totală Legea ofertei: între preţ şi ofertă este o relaţie directă. Coeficientul de elasticitate al ofertei în raport cu preţul: K e o/p = o Q Q ∆ : o P P ∆ = 0 0 Q P P Q × ∆ ∆ ∆Q = modificarea cantităţii oferite ∆P = modificarea preţului bunului economic P 0 = preţul iniţial Q 0 = cantitatea oferită iniţial 41 Preţ unitar (Pu) Cantitate (Q) În funcţie de preţ, oferta poate fi: a) ofertă elastică, K e o/p >1 b) ofertă inelastică, K e o/p CTM = 3750 u.m. Rpr (CA) = (Pr/CA) 100 = (1250/5000) 100 = 100 5000 1250 × + x = 25% R’pr(CA) = (Pr+x)/CA x 100 30% = 100 5000 1250 × + x 30 = 50 1250 x + => 1250+x =1500 X = 250 Răspuns corect a) 50. Rpr0 = 30% Rpr1 = 20% IRpr = ? Rpr0 = 100 0 0 Pr × CA = 30% Rpr1 = 100 1 1 Pr × CA = 30% - 10% x 30% = 30% - 3% = 27% IRpr = 100 R R 0 pr 1 pr × = 100 % 30 % 27 × = 90% 100 Răspuns corect b) II. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI: 1. Masa monetară reprezintă cantitatea de bani existentă la un moment dat în circulaţie şi aparţinând diferiţilor agenţi economici . 2. Viteza de rotaţie a monedei reprezintă totalitatea operaţiunilor de vânzare – cumpărare şi plăţi pe care le mijloceşte o unitate monetară într- o perioadă. 3. Dobânda poate fi definită ca o sumă de bani pe care debitorul o plăteşte creditorului său deoarece se foloseşte de banii acestuia o perioadă. 4. Obligaţiunea reprezintă titluri de valoare ce atestă existenţa unui împrumut pe termen lung. 5. Piaţa financiară este locul încare cererea de titluri de valoare se întâlneşte cu oferta de titluri de valoare. 6. Salariul reprezintă suma de bani primită de unsalariat pentru munca depusă. 7. Puterea decumpărare reprezintă cantitatea debunuri şi servicii ce se poate cumpăra cu o unitate monetară sau cu întreaga masă monetară. III. CARE DINTRE URMATOARELE AFIRMAŢII ESTE ADEVǍRATǍ ŞI CARE ESTE FALSǍ? 1- F; 2 – F; 3 – A; 4 – A; 5 – F; 6 – A; 7 – A; 8 – A; 9 – F; 10 – A; 11 – A; 12 – A; 13 – F; 14 – A; 15 – A; 16 – F; 17 – A; 18 – F; 19 – A; 20 – A. IV. COMPLETAŢI SPAŢIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVIŢI: 1- mic; 2- loială; 3- transparentă; 4- constant, creşte; 5- cumpărători; 6- VII – VI î.Hr.; 7- scripturali; 8- mijloc de schimb; 9- tranzacţiilor; 101 10- micşorarea; 11- plafonarea; 12- brokeri; 13- profit; 14- impozitele; 15- productivitatea; 16- preţurilor; 17- oferta; 18- nominal; 19- real; 20- cost, venit. V. TEXTE DE COMENTAT 1) Rolul preţurilor şi al concurenţei în societate. Economistul scoţian Adam Smith, autorul sintagmei „mână invizibilă”: a) consideră libertatea de acţiune ca fiind indispensabile economiei de piaţă şi obţinerii bogăţiei; b) nu exclude rolul statului în economie; c) este adeptul libertăţii economice şi politice; d) arată legătura dintre funcţionarea organismului economic şi evoluţia preţurilor. Relaţia cerere – ofertă determină producătorul să aleagă ce să producă şi cum să producă. 2) Piaţa: • locul esenţial în activitatea agenţilor economici; • mijlocul final care validează eficienţa activităţilor agenţilor economici; Preţul în economia de piaţă ← interacţiunea cererii cu oferta. Rolul intervenţiei statului asupra mecanismelor pieţei: preţul – cerere – ofertă 3) • bunurilerealizeazăoperaţii definanţareacordândcredite agenţilor economici publici şi privaţi pe piaţa monetară; • se desfăşoară pe baze comerciale; 102 • unităţile bancare au un dublu rol: să garanteze depozitele celor care doresc să le economiseascăşisă acorde împrumuturi celor care vor să investească; •masa monetară este funcţie de volumul tranzacţiilor ce au loc îneconomie, de preţul bunurilor şi serviciilor, de viteza de circulaţie a banilor, de preferinţa agenţilor pentru lichiditate. 4) • plasarea economiilor agenţilor economici în hârtii de valoare şi alimentarea pe această cale a întreprinderilor cu capital; • finanţarea trezoreriei publice princreditarea titlurilor de credit; • asigură mobilitatea capitalurilor şi posibilitatea schimbării plasamentelor acţionarilor; • pune în evidenţă starea conjuncturală a economiei; • agenţii economici care au plasat capitalurile pe piaţa primară pot reintra în posesia capitalurilor înainte de scadenţă.. 5) • rolul şi funcţiile sindicatelor privesc îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale salariaţilor şi îndeplinirea obligaţiilor contractuale asumate de patron; • în bugetele ţărilor capitaliste dezvoltate sunt prevăzute importante sume băneşti pentru sănătate, educaţie şi securitate socială; • măsuri preconizate în programele guvernelor din unele ţări, a căror aplicare practică s-a lovit de o rezistenţă rar întâlnită. 6) • inflaţia afectează întreaga societate direct şi indirect: • existăşi agenţi economici carespeculeazăfenomenul în favoarea lor; • inflaţia de multe ori duce la redistribuirea venitului naţional în favoarea celor bogaţi şi în defavoarea acelor pături ale populaţiei care au venituri fixe. 103 7) • - autorul se referă la economia de piaţă, şi nu la economia centralizată în care se manifestă cvasitotalitar statul; • libertatea de acţiune este indispensabilă economiei de piaţă şi obţinerii bogăţiei; • funcţionarea organismului economic asigură evoluţia preţurilorînsensul încarecerereapentruproduseestefuncţiede preţ; • economia se autoreglează, • remunerarea personalului este pentruproducător uncost care se va reflecta în preţ, iar jocul cererii şi al ofertei va determina vânzătorul să aleagă ce să producă şi mai ales cum să producă. 104 CAPITOLUL IV ECONOMIA DESCHISĂ 4.1. Elemente de sinteză: U.E. – mecanisme de integrare economică 4.2. Teste 4.3. Răspunsuri la teste 105 CAPITOLUL IV ECONOMIA DESCHISǍ 4.1. ELEMENTE DE SINTEZǍ UNIUNEA EUROPEANĂ – MECANISME DE INTEGRARE ECONOMICĂ În prezent, Uniunea Europeană – UE – este considerată cea mai avansată formă de integrare din lume şi de aceea, reprezintă un adevărat „ laborator” ale cărui experienţe pot fi valorificate la nivel mondial, pentru că furnizează argumente şi modele pentru realizarea globalizării ca proces multidimensional. Conceptual, integrarea economică poate fi: 1. integrare economică globală sau totală – atunci când antrenează în acest proces unificator politicile economice de ansamblu,sectoriale şi structurale subconducerea unor autorităţi supranaţionale. 2. integrarea economică sectorială –proces deintegrare în care este antrenat unul sau mai multe sectoare ale economiilor naţionale ori anumite activităţi din care se obţin produse şi servicii. 4.1.1. Ce este Uniunea Europeană? Uniunea Europeană este o organizaţie interstatală bazată pe solidaritate, care are scopul de a crea o Europă Unită din punct de vedere politic, economic, social, cultural, pentru asigurarea armonizării, acalităţiivieţiicetăţeniloreuropeni şirealizarea unei securităţii comune,păstrând,în acelaşi timp,valorile şi identitatea naţională a statelor componente. Mecanismele şi soluţiile europene care urmăresc transformarea Uniunii Europene de la piaţa liberă către piaţa internă Unică şi apoi Europa comunitară includ: un spaţiu european economico – social armonizat; o armonizare a politicilor fiscale; o politică de securitate comună. 106 4.1.2. Instituţiile Uniunii Europene Având ca finalitate procesul integrării economice, reţeaua instituţionalăeuropeanăaevoluat continuuprinconstituireaunor structuri organizatorice şi juridice corespunzătoare. Atribuţiile şi modul de funcţionare a acestor instituţii auunsensibil caracter supranaţional, fiind rezultatul unui arbitraj diplomatic între păstrarea suveranităţii ţărilor membre şi înfăptuirea politicilor comune definite prin Tratatele Fondatoare şi Actul Unic European. Instituţiile Uniunii Europene sunt: - Consiliul European; - Consiliul European de Miniştri; - Comisia Europeană; - Parlamentul European. Alte instituţii şi organisme comunitare europene sunt: Curtea Europeană de Justiţie; Tribunalul de primă instanţă; Curtea Europeană de Conturi; Banca Europeană de Investiţii; Banca Central Europeană; Comitetul Economic şi Social – ECOSOC; Comitetul Regiunilor; Avocatul Poporului în Uniunea Europeană. 4.1.3. Obiectivele Uniunii Europene Obiectivele Uniunii Europene în perioada 1990 – 2010 sunt: • Promovarea progresului economic; • Afirmarea identităţii UE pe scena internaţională; • Instituirea cetăţeniei europene, care nu înlocuieşte cetăţenia naţională dar o completează, conferind o serie de drepturi civile şi politice cetăţenilor europeni; • Dezvoltarea unei zone de libertate, securitate şi justiţie, legată de funcţionarea pieţei interne şi libera circulaţie a persoanelor; 107 • Iniţierea şi consolidarea, în baza dreptului comunitar, a unei legislaţii armonizate de către instituţiile europene conform acordurilor şi tratatelor fondatoare. 4.1.4. Forme şi mecanisme de integrare economică  Zona de comerţ liber;  Uniunea Vamală;  Formarea de pieţe comune de capitaluri, mărfuri şi forţă de muncă;  Sistemul Monetar European;  Integrarea politică, socială şi culturală. Altemecanismecurol deosebit înrealizareaprocesului de integrare economică a Ţărilor din Est au fost reprezentate de programele de cooperare şi asistenţă financiară:  Încheierea acordurilor de asociere între Uniunea Europeană şi statele candidate;  Programele europene;  Cooperarea transfrontalieră între UE şi regiunile învecinate. 4.1.5. Avantajele integrării României în Uniunea Europeană Avantajele integrării pentru România sunt aceleaşi ca pentru toate ţările candidate: • Formarea mai clară a unei politici economice naţionale care devine mai credibilă în faţa partenerilor externi prin acceptarea unei anumite discipline monetare, comerciale, tarifare; • Oaccelerare a dezvoltării economice şi utilizarea mai eficientă a factorilor de producţie; • Dezvoltarea unor economii derivate din producţia de serie mare; • Crearea unor structuri de producţie care să permită fabricarea unor produse finite mai competitive, cu valoarea adăugată mai mare şi calitatea superioară conform standardelor europene; • Intensificarea concurenţei în cadrul pieţei mărite care conduce la protecţia sporită a consumatorilor; • Creşterea puterii de negociere înraport cualte ţări sau 108 grupări regionale care sporesc avantajele comunitare; • Atenuarea balanţelor de plăţi prin economisirea de devize convertibile; • Posibilitatea dezvoltării unor activităţi noi, mai ales în domeniul tehnologic şi industrial, prin creşterea investiţiilor străine directe; • Creşterea economiilor şi investiţiilor populaţiei prin aplicarea unor politici de impozitare mai relaxate şi micşorarea fiscalităţii; • Acces liber pe piaţa muncii în statele UE şi îmbunătăţirea standardului de viaţă al populaţiei; • Revigorarea agriculturii şi serviciilor turistice; • Acces la fondurile structurate comunitare ce va permite dezvoltarea echitabilă a regiunilor fiecărei ţări şi a dezvoltării rurale; • Modernizarea infrastructurii de transporturi şi îmbunătăţirea calităţii mediului în perspectiva dezvoltării durabile. 4.2. TESTE I. INDICAŢI RǍSPUNSUL CORECT: 1. Procesul prin care cel puţin două ţări realizează un spaţiu economic comun prindezvoltarea unui sistem de relaţii economice reciproc avantajoase se numeşte: a) globalizare b) integrare economică c) cooperare internaţională 2. Circuitul economic internaţional se realizează în principal pe baza: a) dispariţiei graniţelor ca urmare a „eroziunii statului naţional” b)mondializării producţiei şi comerţului c) dezvoltării echilibrate a principalelor fluxuri economice mondiale 3. Punctul de start şi forţa motrice a procesului de globalizare îl reprezintă: a) dimensiunea economică b) dimensiunea culturală c) dimensiunea economică 4. Principala sursă a profitului vizat prin globalizare este: 109 a) existenţa societăţilor transnaţionale b) valorificarealanivel mondial aavantajelorcerezultăca urmare a diferenţelor şi decalajelor economice dintre ţările participante la circuitul economic mondial c) dezvoltarea tehnologiei de vârf în domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor 5. Uniunea Europeană va dispune de o monedă unică – EURO – ca urmare a: a) convenţiei europene a drepturilor omului b) declaraţia Schuman c) acordul de la Maastricht 6. Principalul organde luare a deciziilor de politică economică economică din cadrul UE este: a) Consiliul European b) Consiliul European de Miniştri c) Comisia Europeană 7. Datorită caracterului său deschis, aderarea la UEpână la 1 ianuarie 2004 s-a realizat: a) în trei valuri, începând din 1965 b) în patru valuri, începând din 1970 c) în cinci valuri, începând din 1973 8. Eliminarea barierelor comerciale a restricţiilor cantitative la intrarea şi ieşirea mărfurilor, stabilirea unui tarif vamal comun şi a unei politici comerciale unitare definesc; a) uniunea vamală b) zona de comerţ liber c) piaţa comună 9. UE sprijină România în vederea integrării prin: a) crearea unor noi structuri de producţie b) derularea unor programe de cooperare şi asistenţă financiară c) extinderea pieţelor de capital 10. Integrarea economică poate fi: a) integrare economică globală sau totală, integrare economică sectorială b) cooperare internaţională c) flux economic internaţională 11. Indicaţi formele de integrare aconomică: 110 a) sistemul monetar internaţional şi integrarea politică, socială, culturală b) formarea de pieţe comune de capitaluri, mărfuri şi forţă de muncă şi uniunea vamală c) zona de comerţ liber; formarea de pieţe comune de capitaluri, mărfuri şi forţă de muncă; uniunea vamală; sistemul monetar european; integrarea politică, socială, culturală 12. Indicaţi instituţiile UE: a) Consiliul european şi consiliul european de miniştri b) Comisia europeană şi consiliul european de miniştri c) Consiliul european; consiliul european de miniştri; comisia europeană; parlamentul european 13. Integrarea economică s-a dezvoltat: a) după primul război mondial b) în secolul XX c) din secolul al XVI –lea 14 . Primul tratat al actualei Uniuni Europene este: a) tratatul de la Maastricht ( 1991) b) tratatul de la Paris (1951) c) tratatul de la Roma ( 1957) 15. Comunitatea Europeană devine Uniunea Europeană prin: a) tratatul de la Amsterdam ( 1997) b) tratatul de la Paris (1951) c) tratatul de la Maastricht ( 1991) 16. Regionalizarea este o formă de integrare economică internaţională realizată la nivelul: a) unui număr de doar 2 ţări vecine b) unui număr de ţări apropiate geografic c) monetar 17. Uniunea vamală ca formă de integrare economică se caracteriază prin: a) adoptarea unui tarif vamal comun faţă de terţi b) crearea în comun de către ţările membre a unor bănci c) utilizarea unei monede comune 18. Zona de cooperare economică ca formă de integrare economică se caracterizează prin: a) uniune vamală 111 b) utilizarea unei monede comune c) circulaţie liberă a bunurilor şi serviciilor. 112 19. În 1995, la Uniunea Europeană au aderat: a) Austria, Suedia, Finlanda b) Austria, Suedia, România c) Suedia, Spania, Grecia. 20. Privind Acordul Central European de Comerţ Liber ( CEFTA), România este membră din anul: a) 2007 b) 1997 c) 2001. II . RĂSPUNDEŢI LA ÎNTREBĂRI: 1. Explicaţi noţiunea de uniune vamală. 2. Ce se înţelege prin devize convertibile? 3. Cum poate fi definită zona de liber schimb? 4. Definiţi uniunea economică. 5. Definiţi conceptul de Uniune Europeană. III. CARE DINTRE URMĂTOARELE AFIRMAŢII ESTE ADEVǍRATǍ ŞI CARE ESTE FALSǍ? 1. Uniunea Europeană – UE – este considerată cea mai avansată formă de integrare din lume. 2. Comisia Europeană este organul constitutiv al UE. 3. Globalizarea va fi considerată un proces încheiat în momentul în care mărfurile, capitalul şi forţa de muncă vor circula liber, fără frontiere la nivel mondial. 4. Scopul globalizării este realizarea profitului şi prelungirea duratei de viaţă a firmelor transnaţionale. 5. Integrareapolitică, socială şi culturală sunt procesecare completează integrarea economică. 6. Uniunea vamală este politica vamală bazată pe armonizarea legislaţiei vamale naţionale şi adoptarea unui tarif vamal comun în cadrul zonei de liber schimb. 7. Devizele convertibile reprezintă mijloace de plată (cecuri, cambii,etc.) convertibile în valută . 113 8. Uniunea economică poate fi definită ca politică economică armonizată la nivelul unei zone prin adoptarea unei monede unice care să circule pe piaţa comună. 9. Integrarea economică reprezintă, în prezent, o caracteristică a evoluţiei economiei mondiale. 10. Procesul de integrare economică presupune dezvoltarea unor relaţii de cooperare între diferite ţări, pe bază de acorduri. IV. COMPLETAŢI SPAŢIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVIŢI: 1) Dezvoltarea unei zonedelibertate, securitateşi justiţie, legată de funcţionarea pieţei interne şi libera circulaţie a ..................... 2) Formarea mai clarăaunei politici economice naţionale caredevinemai ........................... înfaţapartenerilor externi prin acceptarea unei anumite discipline monetare, .........................., tarifare. 3) Atenuarea balanţelor de plăţi prin economisirea de .....................convertibile. 4) Posibilitatea dezvoltării unor activităţi noi, mai ales în domeniul tehnologic şi industrial, prin creşterea .................... directe. 5) Creşterea economiilor şi investiţiilor populaţiei prin aplicarea unor ........... de impozitare mai relaxate şi micşorarea fiscalităţii. 6) Acces liber pe piaţa muncii în statele UE şi îmbunătăţirea .................... de viaţă al populaţiei.. 7) Promovarea progresului ....................... 8) Afirmarea identităţii UE pe scena .................... 9)................. cetăţeniei europene, care nu înlocuieşte cetăţenia naţională dar o completează, conferind o serie de drepturi civile şi politice cetăţenilor europeni. 10) Prin tratatul de la Maastricht, moneda de cont ECU este înlocuită cu moneda unică …………………… . V. TEXTE DE COMENTAT 1. „Din punct de vedere al reformei rolul statului este dublu. 114 Administraţiadestat constituieunadincomponentelemajoreale problemei; tot ei însă îi incubă un rol central în remediere. Ea este o cauză a dezvoltării integrale, a inegalităţii în distribuirea venitului, a repartizării deficitare a resurselor publice, a degradării mediului înconjurător şi a unor reglementări fictive sau incomplete. Şi totuşi, administraţiadestat săfiepivotul remedierii....Esteclar căorice corectiv esenţial adus relaţiei dintre sistemul planificat (programat) şi sistemul pieţei trebuie să înceapă cu egalizarea puterii celor două sectoare ale economiei. Aceasta nu este o problemă academică. Ea implică rezolvări practice, urgente, privind modul de stabilire a preţurilor,a salariilor şi veniturilor în cadrul celor două sisteme – problemepecare, încăodată, nevoiaaîncercat sălesoluţioneze determinând acţiuni care nu numai că nu sunt bine văzute de ştiinţa economică dominantă, dar sunt chiar în conflict cu tezele sale.” (John Kenneth Galbraith, Ştiinţa economică şi interesul public, Bucureşti, Editura Politică, 1982) 2. „Relaţiile dintre naţiuni şi în cadrul naţiunilor ..... au legat naţiunile într-o reţea complexă de interdependenţe,din care nici o naţiune, oricâtdeputernicăar fi,nusepoate autoexclude înmod realist.” (Restructurarea ordinii internaţionale, Coordonator Jan Timbergen, Editura Politică, Bucureşti, 1978) 3. „Protecţia mediului natural presupune: a) cunoaşterea temeinică a lui şi a interacţiunilor dintre sistemul social economic şi sistemele naturale, prevederea consecinţelor mai apropiate şi mai îndepărtate ale acestor interacţiuni; b) utilizarea raţională cu economicitate maximă a resurselor naturale, indiferent de originea lor; c) prevenirea şi combaterea scrupuloasă atât a derogării mediului provocată de om cât şi a celei produse din cauze naturale; d) armonizarea intereselor imediate, de lungă durată şi permanente ale societăţii umane înutilizareafactorilor naturalide mediu: aer, apă, sol, subsol, floră, faună, rezervaţii şimonumente ale naturii, peisaj.” 115 (N.N. Constantinescu, Economia protecţiei mediului natural, Editura Politică, Bucureşti, 1976) 116 4.3. RĂSPUNSURI LA TESTE I.INDICAŢI RǍSPUNSUL CORECT: 1-b; 2 - c; 3-a; 4-b; 5-c; 6-b; 7-c; 8-b; 9-b; 10-a; 11-c; 12-c. II. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI: 1. Prinuniunevamalăseînţelegepoliticavamalăbazatăpe armonizarea legislaţiei vamale naţionale şi adoptarea unui tarif vamal comun în cadrul zonei de liber schimb. 2. Prin devizele convertibile se înţelegmijloacele de plată (cecuri, cambii,etc.) convertibile în valută . 3. Zonadeliber schimbreprezintăzonădecomerţ liber în care taxele vamale şi restricţiile calitative sunt înlăturate între ţările membre în cadrul acelei zone. 4. Uniunea economică poate fi definită ca politică economică armonizată la nivelul unei zone prin adoptarea unei monede unice care să circule pe piaţa comună.. 5. Uniunea Europeană este o organizaţie interstatală bazată pe solidaritate, care are scopul de a crea o Europă Unită din punct de vedere politic, economic, social, cultural, pentru asigurarea armonizării, acalităţiivieţiicetăţeniloreuropeni şirealizarea unei securităţi comune, păstrând, înacelaşi timp, valorileşi identitatea naţională a statelor componente. III. CAREDINTREURMATOARELEAFIRMAŢIIESTEADE- VǍRATǍŞI CARE ESTE FALSǍ? 1- A ; 2- F; 3 - A; 4 - A; 5 - A ; 6 - A; 7 - A; 8-A; 9- A; 10- A. IV.COMPLETAŢI SPAŢIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVIŢI: 1 - persoanelor; 2 - credibile , comerciale; 3 - devize; 4 - investiţiilor străine; 5 - politici; 6 - standardului; 7- economic; 117 8 - internaţională; 9 - instituirea; 10- EURO. V. TEXTE DE COMENTAT 1. - rolul statului este dublu, în raport cu modalităţile şi planuri de intervenţie îneconomie - rolul său de agent în derularea procesului este evidenţiat în diferite ipostaze - creşterea părţii din venitul naţional care revine bugetului de stat - transferurile sociale - utilizarea forţei de muncă - asigurări sociale. 2. - ideile şi raţiunile pe baza cărora au fost făcute relaţiile dintre naţiuni - au legat naţiunile într-o relaţie complexă de interdependenţă - ele au plasat omenirea în pragul unor noi alegeri şi au expus-o unor pericole fără precedent - tendinţele de creştere a populaţiei globului, a industrializării, poluării, protecţiei de alimente şi de epuizare a resurselor - limitele creşterii vor fi atinse la unmoment oarecare în următorul secol. 3. - dezvoltarea şi intensificarea activităţilor economice este însotită de fenomenul poluării - mediul poluant creează perturbări în dezvoltarea economico – socială şi afectează totodată starea de sănătate a populaţiei - prin impactul om–natură, apar unele contradicţii între mediul natural şi cel creat deom; acesteasereferălaconflictul dintre necesităţile imediate, de lungă durată şi permanente, ale societăţii umane în utilizarea factorilor naturali de mediu. 118 BIBLIOGRAFIE 1. AngelescuC. (coord.), Economie–Testegrilă, admitere 2005, Bucureşti, Editura ASE, 2005. 2. BălanE., TeşileanuA., Economie. Sinteze şi aplicaţii , Bucureşti, Editura Badea. Professional Consulting, 2003 3. Constantinescu N. N., Economia protecţiei mediului natural, Bucureşti, Editura Politică, 1976. 4. Creţoiu Gh., Cavachi I., Zăbavă P., Economie.Teste grilă şi probleme rezolvate – sinteze şi dicţionar de termeni economici, Editura Antet , 2003 5. Enache C., Economie - Teste, probleme, rezolvări, Bucureşti, Editura Universitară, 2001 6. Galbraith John Kenneth, Ştiinţa economică şi interesul public, Bucureşti, Editura Politică, 1982. 7. Gavrilă I., Ghiţă P. T., Niţescu D., Popescu C., Economie, Aplicaţii – Teste – Probleme – Răspunsuri, Bucureşti, Editura Economică, 2003 8. GheorgheG., Economie. Culegeredeproblemerezolvate pentru admiterea în învăţământul superior, Bucureşti, Editura ALL, 2007 9. Gogoneaţă C., Gogoneaţă A., 1100 Teste grilă şi probleme de economie cu rezolvări, Bucureşti, Editura Universitară, 2003 10. Lăcătuş M., Lăcătuş G. P., Economie, Bucureşti, Editura Corint, 2003 11. SingureanuNicoleta, Moise Ortansa, ŞodolescuDiana Ioana, Moise Norel Ionuţ, Economie –manual declasa aXI-a, Bucuresti, Editura Sigma, 2006 12. SpineanuDobrotăS., Oţel F., Subiectedeeconomie– Bacalaureat 2006, Bucureşti, Editura Humanitas, 2006 13. Timbergen Jan (coordonator), Restructurarea ordinii internaţionale, Bucureşti, Editura Politică, 1978. 14. VoicuM., Economie. Culegeredeproblemerezolvate, Bucureşti, Editura ALL, 2001 119
Fly UP